Inundaţiile provocate de ploile torențiale au afectat, conform datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI), 41 de localităţi din judeţele Bacău, Cluj, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Olt, Suceava şi Vrancea, având loc în sate, comune și orașe considerate sigure în fața unui potop. Asta pentru că din anul 2014, în baza unui proiect european care a costat 47 de milioane de euro, Apele Române deține o hartă de risc de inundații care prezintă localitățile care sunt în calea unor eventuale revărsări ale apelor.
Viiturile au lovit mai multe localități din Județul Mureș, printre care comunele Cuci și Bahnea. Conform aplicației care trebuie să prevadă potopul, Bahnea avea un risc mediu de inundare, iar Cuci – risc redus și risc mediu.
În baza datelor obținute de la Apele Române, la realizarea soft-ului hărților de risc au contribuit mai multe firme prin furnizare de studii topo și hidrografice. În județul Mureș, datele au fost colectate de firma Blominfo, reprezentată de deputatul PSD Ionuț Cristian Săvoiu, contra unei sume de 800.000 de euro.
Niciun risc la Voroneț
Suceava a fost un alt județ acoperit parțial de ape, inclusiv turiști aflați la Voroneț au fost evacuați. Cea mai gravă situaţie a fost la Horodnicul de Jos unde şuvoaiele erau aproape de înălţimea unui gard, conform martorilor.
Dacă la Voroneț, pe harta de risc de inundații, nu era niciun pericol de viitură, la Horodnicul de Jos erau prognozate șanse mari în cazul unor ploi puternice.
În bazinul hidrografic Prut-Bârlad, datele pentru aplicație au fost colectate și intergrate, în schimbul unei sume de 6 milioane de euro, de o asociere de firme condusă de Teamnet International, societate înființată de deputatul Sebastian Ghiță.
Și bazinul Jiului a fost lovită de potop. 4,5 milioane de euro a primit firma europarlamentarului Marian-Jean Marinescu, Cartotop, pentru a oferi datele necesare aplicației anti-inundație.
Rolul acestei aplicației era să releve localitățile în pericol de a fi acoperite de ape pentru a se ridica lucrări hidrotehnice de apărare a populației și nu numai. “Hărțile de hazard la inundații arăta cu precizie ridicată extinderea zonei inundate și, în anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri”, au explicat reprezentanții Apele Române necesitatea investitiei.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro