Povestea „Casei de Târgoveț”, cel mai vechi domiciliu al unui bucureștean de rând

Cea mai veche și mai frumoasă Casă de Târgoveț din vremea Bucureștiului fanariot rezistă și astăzi.

În spatele blocurilor comuniste de pe bulevardul Dimitrie Cantemir, departe de strada aglomerată și de agitația cotidiană, o căsuță albă, cu arcade, cu stâlpi sculptați și cu un cerdac mare amintește de Bucureștiul de altădată. A rezistat eroic timpului și regimurilor politice.

„E cel mai vechi domiciliu al unui bucureștean de rând, nu domn sau boier, pe care-l cunoaștem. La vremea în care a fost construită casa, în jurul anului 1790, ne imaginăm că proprietarul era un om cu ceva stare, un om cu viziune, un om umblat care putea să aducă influențe din exteriorul Bucureștiului și a țării, dar și să valorifice tradiția arhitecturală locală”, a explicat istoricul de artă Iozefina Postăvaru.

„Această casă, în partea ei veche, dinspre curte, păstrează imaginea nemodificată a arhitecturii civile din secolul al 18-lea și începutul secolului al 19-lea, bazată pe tradiția satelor de câmpie și de deal din Țara Românească, cu influențele ei balcanice. Adică, dacă stăm și comparăm cu ce se mai păstrează în București, putem vedea un Hanul lui Manuc inversat. Vedem fațadele, înconjurate de pridvor și de acest foișor înalt -loc de” odihnă și de priveală”- și ne închipuim că acolo era si o grădina”, continuă istoricul de artă.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Casa de Târgoveț se afla în „Mahalaua Sloboziei”, datorită Bisericii „Sfântul Dumitru”-Slobozia. „Toate cartierele bucureștene s-au concentrat în jurul unor biserici, care la rândul lor, erau în grijă unor bresle”, explică Iozefina Păstăvaru. Primul proprietar al casei era un orășean care pe vremea aceea se numea târgoveț. Așa cum atunci orașul București se numea Târgul București”.

„Nu știm dacă primul proprietar a fost român, dar în 1883, stăpânul casei se numea Stănescu Grigorie. A cerut autorizație de la primărie ca să își repare fațada spre strada Șerban Vodă, dar noi știm că era nevoit să-și repare fațada, pentru că se făcuse un plan de sistematizare a străzii care continua Planul de sistematizare a Dâmboviței. Strada a trebuit să fie lărgită, si, prin urmare, proprietarii au fost nevoiți să-și retragă fațadele. A trebuit să renunțe la pridvorul din față și să repare tencuielile dând fațadei aspect modern și colorând-o cu culoarea pietrei. Autorizațiile erau foarte, foarte clare”, completează istoricul de artă.

La începutul anilor 1990, Casa de Târgoveț de pe Calea Șerban-Vodă, deja declarată monument istoric de mult timp, a intrat în administrarea actualului Institut Național al Patrimoniului. A fost restaurată între 1994 și 1998, dar are nevoie în continuare de alte lucrări de întreținere.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Când văd Casa simt un impuls spre a proteja, spre a chema, spre a învața.

Iozefina Postăvaru, istoric de artă:

Întreaga istorie a Casei de Târgoveț, aflată „pe locul pe unde treceau beii către palatul construit special pentru ei lângă Curtea Domnească”, poate fi citită aici.

Foto: B365

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 5

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro