Cum arată viața unui măcelar profesionist: „Băieții din echipa mea câștigă fiecare 1.800 de euro lunar, plus salarii suplimentare”

Dacă la Campionatul Mondial de fotbal ne chinuim să ajungem din 1998, România se pregătește serios să intre în scenă la Campionatul Mondial de măcelărie. Acesta va avea loc la Paris, în capitala Franței, în perioada 30-31 martie.

Conform regulamentului, echipele concurente vor trebui să tranșeze în 3 ore și jumătate patru tipuri de carne (porc, vită, miel, pui) și să le transforme apoi într-o expoziție tematică de produse cu valoare adăugată. În competiție intră echipe formate din 6 măcelari titulari, 4 rezerve și un căpitan de echipă.

România, singura țară participantă din Europa de Sud-Est

Pentru a face față standardelor de la Paris, încă din iulie 2024, măcelarii din echipa României au antrenamente de două-trei zile pe lună, în cadrul unui program intensiv care simulează condițiile din concurs.

„Își perfecționează tehnicile de tranșare, sculptare, prezentare și inovație culinară, fiecare antrenament fiind o oportunitate de a îmbunătăți timpii de execuție, de a testa noi idei și de a lucra ca o echipă unită”, spun cei care se ocupă de echipa noastră.

Recomandări

Planul „machiavelic” aplicat de un mecanic auto pentru a domina o femeie. Victima: „Mă duc şi mă omor, sincer, că nu mai pot”

România intră în concurs alături de alte 14 echipe din Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Franța, Germania, Italia, Islanda, Marea Britanie, Irlanda, Indonezia, Noua Zeelandă, Spania, Portugalia și Statele Unite ale Americii.

Campionatul Mondial de măcelărie e un eveniment ajuns la cea de-a opta ediție, după ce a debutat ca o întrecere între echipe de măcelari din Noua Zeelandă și Australia, România fiind singura țară din Europa de Sud-Est care e la start la ediția din acest an.

Măcelarul Gabriel Arghir: „Să demonstrăm că România are profesioniști de valoare”

Pentru a afla mai multe despre competiția de la Paris, dar și despre viața unui măcelar profesionist, Libertatea a vorbit cu Gabriel Arghir, căpitanul echipei României, care are o experiență de aproape 20 de ani în domeniu. Acesta are 37 de ani și lucrează la Macelleria Torelli din Torino (Italia) și a fost declarat cel mai bun Top Chef Măcelar în 2022 și 2023.

Libertatea: Domnule Arghir, ce reprezintă pentru dumneavoastră o astfel de competiție?
Gabriel Arghir: În primul rând o mare onoare. Este o oportunitate de a ne testa abilitățile la cel mai înalt nivel și de a înțelege unde ne situăm ca echipă, ca profesioniști, într-un context internațional.

Recomandări

Cea mai dură critică a taxelor vamale anunțate de Trump: „Ziua ruinei! În materie de economie, afirmațiile lui Trump sunt o prostie totală”

– O responsabilitate în plus că sunteți și căpitan de echipă?
– Cu siguranță, dar și un motiv de mândrie. În același timp, ca lider, sunt conștient că trebuie să fiu mult mai atent decât ceilalți la anumite lucruri, să fiu mereu cu un pas înainte, să coordonez echipa și să mă asigur că fiecare membru își valorifică la maximum potențialul. Este o provocare, dar și o oportunitate de a demonstra că, împreună, putem face performanță.

– Cu ce gânduri plecați la Paris alături de restul colegilor?
– Plecăm cu încredere și determinare. Vrem să demonstrăm că România are profesioniști de valoare în acest domeniu. Nu mergem acolo cu capul plecat, nu mergem să ne speriem de ceea ce o să ne aștepte, ci cu dorința de a arăta ce putem face și de a reprezenta țara cu mândrie.

„Am plecat pentru o vacanță în Italia, să strâng doi bani și să mă întorc înapoi”

– Spuneți-ne mai multe lucruri despre dumneavoastră. Când ați devenit măcelar și de ce jobul ăsta?
– Am început să practic această meserie la 18 ani, după ce am ajuns în Italia din Iași. A fost jobul cu care mi-am început cariera profesională, deși nu l-am ales în mod deliberat. Aveam acolo un unchi care era deja măcelar, iar el m-a îndrumat. Măcelăria o mai învăț și astăzi, sunt încă foarte multe lucruri pe care sigur le mai avem de învățat toți în meseria asta.

Recomandări

Dezmăț financiar al partidelor. Cheltuieli de 68,4 milioane de lei, subvenții de doar 42,31 de milioane de lei. Unde s-au dus cei mai mulți bani

– V-ați născut în România, apoi ați ajuns în Italia. V-a fost greu să plecați de acasă?
– Da, a fost greu. Am plecat în 2006, situația atunci în România nu era cea mai bună. Inițial am zis că merg să-mi fac acolo o vacanță, să văd cum e, să strâng doi bani și să mă întorc înapoi. Însă, odată ajuns acolo, am descoperit oportunități, am început să lucrez, mi-am găsit locul și treptat mi-am construit un drum.

– Aveați relații, cunoștințe în Italia la început? Sau ați plecat în gol, la încercare?
– Am plecat la un unchi, fratele tatălui meu, care era deja măcelar în Italia de vreo zece ani. El mi-a oferit primul loc de muncă, avea măcelăria lui și m-a ajutat să mă adaptez.

„Italia este o țară a tuturor posibilităților dacă ești un om cum trebuie și îți vezi de treaba ta”

– Ați avut probleme de adaptare acolo, mai ales că sunteți român, știm bine unele probleme ale românilor cu italienii?
– Nu neapărat. La început a fost mai greu de a mă învăța cu stilul de viață, dar nu am întâmpinat probleme majore. Cred că Italia este o țară a tuturor posibilităților dacă ești un om cum trebuie și îți vezi de treaba ta. A trebuit întotdeauna să demonstrez ceva mai mult decât ceilalți ca să nu am probleme la locul de muncă. Niciodată nu am lipsit de la muncă, nu am creat discuții, nu am avut probleme cu nimeni și asta a fost chestia cea mai importantă care mi-a dat întotdeauna un plus față de restul colegilor.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

– Cum e viața în Italia în comparație cu cea din România?
– M-am învățat acolo. E stresant, nu pot spune că e ușor, dar e frumos. Ai acces la tot ce îți dorești. Munte, mare, orașe pline de istorie. Este un loc în care, dacă muncești, ai parte de stabilitate și de un trai bun.

– Ați trecut de la pragul de angajat la patron. E mai grea responsabilitatea acum?
– Cu siguranță. Ca angajat, ai un program clar, nu ai atâtea bătăi de cap și, odată ce pleci acasă, grijile se opresc. Ca patron însă, trebuie să te ocupi de fiecare detaliu, să iei decizii importante, ai o mie de gânduri în plus, pe care nu ți le poate lua nimeni. Doar tu le poți rezolva. Ziua mea de lucru începe foarte devreme, plec în fiecare dimineață la 5 fără un sfert și mă întorc seara la 20:30. Sâmbăta este cea mai solicitantă zi… Aproape jumătate din volumul de muncă săptămânal se concentrează atunci.

– Mai vin tineri din spate care vor să fie măcelari?
– Mai vin. În echipa mea am doi tineri români, frați, de 22 și 25 de ani, dintr-o familie din zona Bacăului stabilită în Italia de peste 20 de ani. Cred că, pentru a atrage și a păstra tinerii în această meserie, sunt esențiale două aspecte.

– Care sunt?
– Felul în care te porți cu ei și salariul. Contează foarte mult să fie respectați și motivați, dar, în același timp, trebuie să demonstreze seriozitate și dorință de a învăța. Aici este partea cea mai dificilă. Tu trebuie să le dai un salariu, dar după aia trebuie să vezi dacă ei îl merită și dacă își însușesc niște reguli și obiceiuri bune.

– Aveți dreptate, da.
– De exemplu, băieții din echipa mea câștigă fiecare 1.800 de euro lunar, iar pe lângă asta, primesc câte un salariu suplimentar pentru vacanța de vară și Crăciun, având astfel 14 salarii pe an! Am lucrat și cu tineri italieni, dar este mai dificil cu ei, pentru că pun mare preț pe timpul liber, iar programul nostru de lucru este solicitant.

– Cum arată programul?
– Începem la 6:30, avem pauză de prânz de la 13:00 la 15:30, iar seara terminăm la 20:00. Duminica și luni dimineața suntem închiși, dar, în rest, acesta este ritmul muncii noastre.

„Carnea de vițel este, în opinia mea, cea mai valoroasă carne”

– Când ați fost cel mai mândru că ați ales jobul ăsta?
– Atunci când am reușit să termin de plătit primul magazin, prima măcelărie pe care am cumpărat-o. A fost un proces care a durat vreo doi ani și jumătate. Magazinul era într-o piață din Torino și fusese închis vreun an, pentru că fostul proprietar nu găsise un cumpărător și l-a lăsat așa. După ce l-am cunoscut, i-am dat un avans de 10.000 euro ca să-mi dea licența, iar restul sumei l-am achitat treptat.

– Sunteți specializat pe tranșare. De ce vă place vițelul mai mult?
– Carnea de vițel este, în opinia mea, cea mai valoroasă carne. Este sănătoasă, are o textură fină și un gust excepțional. În Italia, carnea de vită este cea mai căutată, reprezentând aproximativ 60% din vânzări, în timp ce carnea de porc acoperă 30%, iar restul tipurilor de carne doar 10%.

– Diferă tehnica de tranșate în funcție de animal?
– Da, tranșarea diferă semnificativ de la un tip de carne la altul. Vita, de exemplu, are mai multe piese și necesită o tehnică mai complexă, deoarece piesele sunt mai mari și trebuie separate cu precizie. Se folosesc și mai multe tipuri de cuțite, în funcție de fiecare etapă a tranșării.

„M-am obișnuit cu stilul de viață și cu oportunitățile pe care le oferă Italia”

– Dacă ați avea șansă să reveniți total în România, ce decizie ați lua?
– Mi s-a oferit această posibilitate, iar acum câțiva ani poate aș fi fost mai interesat să mă întorc. Însă, după peste 20 de ani petrecuți în Italia, unde am creat ceva frumos, mi-ar fi foarte greu să renunț la tot ce am clădit acolo. M-am obișnuit cu stilul de viață și cu oportunitățile pe care le oferă Italia.

– Care e cel mai greu lucru de care v-ați lovit în carieră?
– Unul dintre cele mai grele lucruri a fost să găsesc oameni de încredere atunci când am început propria afacere. În cei opt ani de când am două măcelării, am realizat că este foarte greu să găsești persoane pe care să te poți baza sută la sută.

– Corect de acord cu dumneavoastră.
– Oameni serioși, care să nu-ți dea emoții dimineața. Să vină la muncă fără probleme, care respectă regulile și care nu încearcă să profite de situație. Încrederea este esențială într-un domeniu ca acesta!

Cum arată echipa României care merge la Campionatul Mondial de măcelărie

• Gabriel Arghir (Torino, Italia) – căpitan
• Sandu Mirea (București)
• Ionuț Alexandru Anghel (București)
• Ciprian Irimia (Suceava)
• Adrian Petre (București)
• Georgian-Marius Petre (Buzău)
• Bíró János László (Târgu Mureș)
• Cătălin Angheru (București)
• Florin Stîngă (Brașov)
• Alin Moldovan (Cluj)

Selecțiile de formare a echipei „Măcelari de Elită” s-au desfășurat în patru etape eliminatorii, organizate în supermarketurile Auchan din Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și București.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 16

Peste 50 de măcelari din toate colțurile României s-au înscris în competiție, fiind testați de un juriu format din specialiști de top. Fiecare etapă a pus accent pe tehnică, viteză, creativitate și capacitatea de a transforma carnea într-un produs spectaculos.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro