Premierul francez, Sébastien Lecornu, și-a dat demisia la doar 27 de zile după ce a fost numit și a intrat în istorie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Prim-ministrul francez Sébastien Lecornu și-a prezentat demisia președintelui Emmanuel Macron luni dimineață, după numai 27 de zile de guvernare, iar aceasta a fost acceptată de Palatul Élysée, informează ziarul Le Figaro.
Cuprins:
Sébastien Lecornu, numit în funcție pe 9 septembrie, devine astfel premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Franței și a intrat în istorie.
Motivele lui Sébastien Lecornu pentru demisie
Premierul demisionar a enumerat trei motive principale pentru care nu mai poate continua în funcţie:
- Partidele politice nu au recunoscut schimbarea reprezentată de nefolosirea articolului 49.3 din Constituţie pentru adoptarea bugetului.
- Opoziţia continuă să se comporte ca şi cum ar avea majoritate absolută în Adunarea Naţională.
- Componenţa guvernului a generat polemici legate de viitoarele alegeri prezidenţiale.
Sebastien Lecornu a făcut apel la „mai mult altruism” şi la „renunţarea la anumite egouri” pentru a depăşi impasul politic.
Demisia sa vine la doar o zi după anunțarea unei noi echipe guvernamentale, care a fost criticată atât de opoziție, cât și de membrii coaliției prezidențiale.
Fostul premier a declarat, în fața Palatului Matignon, că „nu poți fi prim-ministru atunci când condițiile nu sunt îndeplinite”, acuzând „apetitul partizan” și „calculul politic” al partidelor care, potrivit lui, au ignorat nevoia de cooperare parlamentară.
Demisia lui Sébastien Lecornu, în vârstă de 39 de ani, a provocat o avalanșă de reacții pe scena politică franceză.
Reacții politice în lanț, după demisia premierului Franței
Bruno Retailleau, președintele Les Républicains (LR) și fost ministru de interne, a convocat de urgență conducerea partidului. El amenință cu retragerea LR din guvern, acuzând lipsa „rupturii promise”.
Xavier Bertrand, președintele regiunii Hauts-de-France, a cerut președintelui Macron să se adreseze națiunii „în următoarele ore” și l-a făcut responsabil pentru „criza creată de o dizolvare absurdă”.
Marine Le Pen și Jordan Bardella (Rassemblement National) au cerut dizolvarea imediată a Adunării Naționale și organizarea de alegeri anticipate, afirmând că „farsa a durat destul”.
Jean-Luc Mélenchon a cerut examinarea „imediată” a moțiunii de destituire a lui Macron, semnată de 104 deputați, în timp ce Mathilde Panot (LFI) l-a îndemnat pe președinte să „plece”.
Marion Maréchal a lansat apelul la formarea unei „coaliții de dreapta” în vederea unei eventuale dizolvări.
Olivier Faure (PS) a salutat „demisia demnă și onorabilă” a lui Lecornu, pe care l-a numit „ultimul gaullist adevărat”, dar a vorbit despre o „criză politică fără precedent”.
Tensiuni și haos la vârful statului, după demisia premierului Sébastien Lecornu
Criza guvernamentală a fost alimentată de refuzul mai multor miniștri de a rămâne în funcție.
Fosta ministră a locuinței Valérie Létard a refuzat reintrarea în echipă, invocând lipsa libertății de acțiune. Ea a fost înlocuită de Éric Woerth.
Totodată, noua purtătoare de cuvânt a guvernului, Aurore Bergé, a făcut apel la „simțul de stat” al lui Retailleau, cerând LR să nu părăsească Executivul, în timp ce Jean-Noël Barrot, ministrul de externe, a denunțat „șantajul politic” practicat de unii responsabili din dreapta.
Lecornu a fost al cincilea prim-ministru al lui Macron în doar doi ani, ilustrând volatilitatea scenei politice franceze.
Experţii consideră că Franţa se confruntă cu una dintre cele mai grave crize politice de la înfiinţarea celei de-a Cincea Republici în 1958.
Cădere a bursei franceze și slăbirea euro, după demisia premierului
Anunțul demisiei a avut efect imediat asupra piețelor: indicele CAC 40 a scăzut cu aproape 12%, devenind cel mai slab indice din Europa, iar acțiunile unor mari grupuri bancare și industriale (BNP Paribas, Crédit Agricole, Veolia) au înregistrat pierderi semnificative.
Euro a scăzut cu 0,7%, ajungând la 1,1665 de dolari.
Obligaţiunile franceze sunt supuse presiunilor, ceea ce a dus la creşterea randamentelor obligaţiunilor de referinţă pe 10 ani cu 7,4 puncte de bază, până la 3,585%.
Astfel, prima pe care investitorii o cer pentru a deţine obligaţiuni franceze, mai degrabă decât titluri germane cu rating triplu A, a ajuns la 86,58 de puncte de bază, cea mai mare din luna ianuarie a acestui an.
De la Berlin, purtătorul de cuvânt al guvernului german a subliniat: „O Franță stabilă este importantă pentru Europa”, exprimându-și îngrijorarea față de turbulențele politice de la Paris.
