Premierul Belgiei cere UE să repare rapid legăturile cu Putin pentru a evita o criză energetică. Reacțiile au fost dure
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Premierul Belgiei, naționalistul flamand Bart De Wever, a declanșat un val de critici aspre, atât pe plan intern, cât și la nivel european, după ce a solicitat public restabilirea relațiilor cu Moscova. Într-o declarație controversată, acesta a argumentat că Uniunea Europeană trebuie să ajungă la un acord cu Rusia pentru a recâștiga accesul la resurse energetice ieftine, relatează The Guardian.
Cuprins:
„Argumentele” lui De Wever
Într-un interviu acordat publicației belgiene L'Echo, De Wever a susținut că Europa trebuie să pună capăt conflictului din propriul interes, adoptând o strategie dublă: reînarmarea continentului, dar și normalizarea relațiilor cu regimul de la Kremlin.
„Este vorba de bun-simț. În privat, liderii europeni îmi spun că am dreptate, dar nimeni nu îndrăznește să o spună cu voce tare”, a afirmat premierul belgian.
De asemenea, el a subliniat că aducerea Rusiei în genunchi ar fi posibilă doar cu un sprijin total din partea Statelor Unite, adăugând o remarcă tăioasă conform căreia „Washingtonul este uneori mai aproape de Vladimir Putin decât de Volodimir Zelenski”.
Reacții dure în Belgia și în UE
Declarațiile premierului au generat reacții imediate de respingere. Ministrul belgian de Externe, Maxime Prévot (membru al unui partid de centru din coaliția de guvernare), s-a distanțat rapid de afirmațiile șefului său.
Prévot a avertizat că Rusia refuză participarea europeană la negocieri și își menține cerințele maximaliste.
„Discuțiile despre normalizare vor fi percepute ca un semn de slăbiciune care va submina unitatea europeană. Reducerea presiunii i-ar da lui Putin exact ceea ce își dorește”, a punctat șeful diplomației belgiene.
Kęstutis Budrys, ministrul de Externe al Lituaniei, a reamintit că pretențiile Rusiei depășesc granițele Ucrainei. El a readus în discuție ultimatumul Moscovei din 2021, care cerea retragerea trupelor și armelor NATO din țările care au aderat după 1997 (inclusiv Polonia, statele baltice și cele balcanice).
Budrys a subliniat că Europa trebuie să negocieze doar de pe o poziție de forță, având „hățurile în mâini”.
S-a opus folosirii activelor rusești înghețate
Aceasta nu este prima dată când Bart De Wever se opune liniei oficiale a Uniunii Europene în privința sancțiunilor impuse Moscovei.
Premierul belgian a jucat anterior un rol esențial în blocarea inițiativei UE de a folosi activele rusești înghețate (majoritatea fiind deținute în instituții financiare din Belgia) pentru a ajuta Ucraina.
La acel moment, De Wever a argumentat decizia prin teama că statul belgian ar putea fi obligat ulterior să ramburseze aceste fonduri în cazul unor acțiuni în justiție deschise de Rusia.
