Procesul Colectiv. Primarul Daniel Băluţă: „Clubul funcţiona legal, avea toate avizele şi autorizaţiile cerute de lege”

În sala „Istrate Micescu” a Curţii de Apel Bucureşti se derulează filmul reaudierilor din dosarul penal „Colectiv”. Aproape şapte ore a durat cel de-al 78-lea termen al procesului. Au dat declaraţii în faţa instanţei de apel doi dintre patronii clubului şi Daniel Băluţă, actualul primar al sectorului 4, viceprimar la data producerii incendiului din Colectiv.

Daniel Băluţă a fost citat ca martor la începutul lunii trecute, dar a anunţat atunci că nu poate veni, pentru că are programare la un spital din Istanbul, iar audierea lui a fost amânată pentru miercuri, 17 martie.

„Ploaia readuce natura la viață. (…) Veți vedea plante, flori ieșite din pământ și pomi înmuguriți”, a scris Băluţă pe facebook, înainte să apară în faţa instanţei. Apoi, şi-a pus un costum negru, cu croi elegant, pantofi cu talpă groasă, dintr-o bucată, o mască chirurgicală neargă şi, flancat de gărzile de corp, a plecat spre Curtea de Apel Bucureşti.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

La prânz, când în centrul Capitalei nu era primăvara anunțată, ci ploua, ca să rămânem în același registru literar al primarului, ca în poeziile lui Bacovia, un alt om urca scările lungi, spre etajul Curţii de Apel.

Era Marin Ioniţă, tatăl Cătălinei, femeia de 34 de ani care a pierit în incendiul de la Colectiv. Marin vorbea cu sine pe sub masca de la gură. Căuta sala de judecată. „Unde o fi aglomerat, acolo e”, se încuraja el.

CD-ul trimis la ISU, fără răspuns

Daniel Băluţă era viceprimar al sectorului 4 în octombrie 2015, când s-a produs tragedia. Acum, e primar şi martor în proces. E reaudiat, la cererea patronilor clubului Colectiv.

După ce jură pe Biblie că va spune adevărul, preşedinta completului, judecătorea Pretoria Dumitrache, începe să-i pună întrebări. Se cere acum avizul de securitate la incendiu (PSI)? Primarul spune că se cere pentru construcţiile noi, pentru cele vechi care-şi schimbă destinaţia, iar pentru ceilalţi, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată, există obligaţia de a depune la dosar o „negaţie” eliberată de ISUBIF, că nu e nevoie de aviz.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

„Vă dau exemplul unei şcoli”, spune Băluţă. „Dacă acolo nu s-a făcut nicio modificare şi noi cerem mâine avizul PSI, primim negaţie din partea ISUBIF”.

Băluţă spune că, după incendiul din Colectiv, când era primar interimar, a trimis la ISU numele societăţilor din sectorul 4 care nu aveau autorizaţii PSI. „Erau atât de multe, că am trimis lista pe un CD”. „Şi ce s-a întâmplat mai departe? Ce a făcut ISU?”, vrea să ştie judecătoarea. „Nu ştiu ce s-a întâmplat. Dar nu am cunoştinţă să se fi închis vreo societate de pe raza sectorului 4”, spune primarul.

Şi acum se intră în clădiri de tip Colectiv

Avocatul care îl apără pe inculpatul Popescu Piedone, fost primar al sectorului 4, vrea să ştie dacă şi azi mai sunt agenţi economici care au lipită în geam bulina: „acest spațiu funcționează fără autorizație de securitate la incendiu”.

„Au împânzit oraşul aceste ruine”, îl completează judecătoarea pe avocat. „Şi la cabinetul meu de cosmetică e o astfel de bulină la intrare!”

„Funcţionează şi acum aceste societăţi”, confirmă Băluţă. „Şi mai e o situaţie: când au certificat de grefă.” „Cum adică, certificat de grefă?”, întreabă judecătoarea. „Adică, aviz de la instanţă”, explică primarul, iar cei din sală râd înfundat, pe sub măşti. „Noi îi dăm în judecată pentru că nu au autorizaţii PSI, iar ei obţin certificat de grefă că procesul nu s-a terminat şi funcţionează aşa în continuare”, spune primarul.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Înainte de producerea tragediei din clubul Colectiv, „era suficientă declaraţia pe proprie răspundere a celui care solicita autorizaţia de funcţionare că îndeplineşte obligaţiile prevăzute de normele pentru apărarea împotriva incendiilor”, spune Băluţă.

„În anul 2015, Colectiv funcţiona legal?”, îl întreabă avocatul inculpatului Costin Mincu. „Bună întrebare!”, punctează preşedinta completului de judecată. „Ar fi o apreciere subiectivă din partea mea”, încearcă să se eschiveze primarul sectorului 4. „Nu, că vă cerem părerea de viceprimar de la acel moment”, insistă judecătoarea. „E o întrebare la care nu pot să vă răspund decât da, pentru că avea autorizaţie de funcţionare, deci toate avizele şi autorizaţiile cerute de lege.”

ISU ştia de Colectiv înainte de incendiu

O oră a durat audierea lui Băluţă. După ce îşi citeşte declaraţia, urmărind rândurile cu degetul arătător, primarul o semnează, apoi părăseşte sala, salutând instanţa şi auditoriul: „Vă mulţumesc! O zi bună! La revedere!”.

Urmează audierea ca martor a patronului firmei EMAGIC care, cu o lună înainte de tragedie, anunţase ISU că va organiza un eveniment cu 2.000 de oameni pe platforma Pionierul, inclusiv în clubul Colectiv (https://www.tolo.ro/2015/11/25/ati-mintit-pompierii-stiau-de-clubul-colectiv-cu-cinci-saptamini-inainte-de-incendiu-pus-in-fata-unui-fax-al-gazetei-arafat-a-ordonat-azi-noapte-o-ancheta-la-isu/).

„Am solicitat atunci sprijinul autorităţilor, iar cei de la ISU ne-au răspuns că nu intră în competenţa lor să ne ajute, că nu e un eveniment public de risc, iar organizatorul trebuie să-şi asume luarea măsurilor pentru prevenirea incendiilor”, declară martorul, în faţa instanţei.

După ce el răspunde întrebărilor puse de cei doi procurori şi de avocaţi, se trece la audierea lui Cătălin Gancea, unul dintre patronii clubului Colectiv.

Skateboard-uri cu foc şi extinctoare lângă scenă

În sala de judecată, tragedia de la Colectiv, în urma căreia şi-au pierdut viaţa 64 de oameni, iar alţi 200 au fost răniţi, are mai multe nume. Unii îi spun „incidentul din seara de 30 octombrie 2015” sau „un incident deosebit”, iar alţii o numesc „eveniment”.

Cătălin Gancea vorbeşte despre „tragicul accident”. Spune că el a aflat de spectacolul organizat în acea seară cu doar câteva ore înainte şi că habar n-avea că în club se vor folosi artificii.

„Cu o săptămână înainte, organizatorii unui alt eveniment au vrut să dea foc unor skateboard-uri şi să facă câteva scheme cu ele, dar le-am interzis categoric asta”, precizează Gancea.

Declară în faţa instanţei că la evenimentele din club Colectiv veneau între 100 şi 700 de persoane, iar el se ocupa doar de partea administrativă din firmă (acte, contabilitate şi dosarele angajaţilor). Instanţa îi cere să vorbească despre cum a obţinut autorizaţia de funcţionare de la primărie, despre instructajul angajaţilor şi despre vizitele din club ale celor doi pompieri de la ISUBIF, inculpaţi în acelaşi dosar.

Discuţia ajunge la extinctoare, iar Gancea spune că erau în clubul Colectiv „opt, toate în termen de garanţie. Două dintre ele erau amplasate în stânga şi în dreapta scenei. Nu-mi pot explica de ce scânteia de pe stâlp nu a fost stinsă, de vreme ce acele extinctoare erau acolo”, mărturiseşte el.

Anastasescu: „Mi s-a spus că artificiile sunt cu flacără rece”

După două ore, cât durează audierea lui Cătălin Gancea, instanţa îl cheamă să dea declaraţie pe Alin Anastasescu, celălalt patron al clubului Colectiv.

El spune că buretele pus pe tavan ar fi trebuit să acopere şi tot peretele clubului dinspre strada Verzişori şi că i-a spus atunci celui care a făcut lucrarea că înăuntru se fumează, „dar Ştefan Şuto ne-a asigurat că buretele nu poate lua foc, pentru este ignifugat”, susţine Anastasescu. Dar peretele a rămas neacoperit, „din motive de design”.

Despre buretele de pe stâlp, Anastasescu spune că „din detaliile existente pe site-ul firmei de la care l-am achiziţionat, am avut convingerea că este ignifugat”.

El e cel care a semnat contractul cu Digidream Multimedia, firma care a închiriat clubul în seara tragediei. „V-au spus cei de la Digidream că intenţionează să folosească artificii?”, îl întreabă judecătoarea. Anastasescu susţine că nu şi spune că a aflat de artificii doar de la pirotehniştii care veniseră în club să le monteze.

„I-am întrebat ce e cu ele, iar unul dintre pirotehnişti, Marian Moise, mi-a zis că nu sunt cu flacără caldă, ci rece. Eu le-am spus că poate să fie şi cu «flacără violet», numai să nu folosească în club ceva ce e cu flacără deschisă”, spune Anastasescu.

„V-aţi asigurat că le demontează?”, întreabă magistratul.
„Dincolo de acea discuţie, n-am făcut niciun demers”, recunoaşte Anastasescu.
„Şi n-aţi simţit nevoia să rămâneţi acolo, până demontau artificiile?”
„Nu, am crezut că au înţeles. Iar de faţă, martori la discuţie, erau şi o parte din membrii formaţiei.”

Instanţa îl întreabă dacă s-au făcut vreodată exerciţii de evacuare din club, despre extinctoare şi despre vizitele celor doi reprezentanţi ai ISU.

Audierea lui Anastasescu se termină la ora 21:00. La timp pentru ca aceia din sala de judecată să nu fie luaţi la întrebări, pe drumul spre casă, de poliţia care face verificări după ora 22:00, când se închide Bucureştiul.

Pe 2 aprilie, la următorul termen al procesului, vor fi audiaţi Daniela Niţă, patroana firmei de artificii, dar şi trei martori propuşi de avocatul ei: fostul prim-adjunct al şefului ISUBIF, un pirotehnist şi un director de la Sala Palatului.

Condamnările de la Tribunalul București

În decembrie 2019, Tribunalul București a pronunțat primele condamnări în dosarul Colectiv:

● Cristian Popescu-Piedone – fost primar al sectorului 4 şi actual primar al sectorului 5: 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare
● Alin George Anastasescu – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare
● Costin Mincu – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare
● Cătălin Paul Gancea – patron Colectiv: 11 ani și 8 luni de închisoare cu executare;
● Radu Antonina – pompier ISU: 9 ani și două luni de închisoare cu executare
● George-Petrică Matei – pompier ISU: 9 ani și două luni de închisoare cu executare;
● Aurelia Iofciu – angajată primărie sector 4: 8 ani de închisoare cu executare
● Luminiţa Larisa Ganea – consilier superior primărie sector 4: 7 ani de închisoare cu executare
● Sandra Ramona Moţoc – referent superior primărie sector 4: 3 ani de închisoare cu suspendare
● Daniela Ioana Niţă – patron firmă de artificii: 12 ani și 8 luni de închisoare cu executare
● Cristian Mihai Niţă – patron firmă de artificii: 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare
● Viorel Zaharia – pirotehnist: 9 ani și 8 luni de închisoare cu executare
● Marian Moise – pirotehnist: 10 ani de închisoare cu executare
● Clubul Colectiv SRL – 470 de zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă, și confiscarea sumei de 62.298 de lei
● Golden Ideas Fireworks Artists SRL – 470 de zile amendă, cu o sumă corespunzătoare de 5.000 de lei pentru ziua de amendă
● SC Noran Prompt Serv SRL – confiscarea sumei de 147.133 de lei.

Decizia nu este definitivă, iar verdictul finat va fi dat de Curtea de Apel Bucureşti.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro