Proiectul „internet la sate”, cu dosar la DIICOT. Culisele "afacerii" RO-NET
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorii DIICOT au deschis un dosar penal cu privire la modul în care a fost implementat până la această oră proiectul RO-NET, în valoare de 85 de milioane de euro. Procurorii de la combaterea criminalității oganizate au solicitat Ministerului Comunicațiilor, pe 5 octombrie, o serie de informații și documente legate de rețeaua care ar trebui să faciliteze accesul la internet în satele și cătunele izolate din România.
Cuprins:
Anchetatorii fac cercetări pentru constituire de grup infracțional organizat și delapidare, după ce au documentat ”existența unui grup de persoane constituite cu scopul de a prejudicia interesele Ministerului Comunicațiilor și implicit ale statului roman”, potrivit HotNews.ro.
Ministerul Comunicațiilor spune că, în proiectul RO-NET, până în prezent s-au făcut recepțiile tehnice pentru lucrările realizate în aproape 120 de localități din județele Vaslui, Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Mehedinți și Vâlcea. Prin recepțiile realizate până acum, "57 000 de oameni beneficiază de infrastructura necesară Internetului în bandă largă, adică 20 000 de gospodării, 900 de agenți economici și 284 de instituții publice".
Proiectul este implementat de Telekom Communications si Telekom Mobile (foste Romtelecom și Cosmote), având ca terț sustinător pe Huawei Technologies, iar subcontractori pe Nextgen Communications, Avitech Co și Business Service Consult International. Potrivit Hotnews.ro, Avitech Co ar fi controlată de Sebastian Ghiță.
Liberatatea a solicitat reprezentanților Biroului de presă al Telekom un punct de vedere privind ancheta în cazul proiectului RO-NET. Până la ora difuzării acestui material, echipa de comunicare nu a transmis niciun răspuns.
Consultanța, cât e consultanța?
Ministerul Comunicațiilor pornește oficial proiectul RO-NET în august 2012. În cel de-al doilea mandat al lui Dan Nica la Ministerul Comunicațiilor, Executivul organizează licitația pentru consultanță în vederea elaborării studiului de fezabilitate.
Contractul, în valoare de 424.877 euro, este atribuit asocierii formate din Confero Finance SRL și Cognos Business Consulting SRL. Atât Confero Finance SRL, cât și Cognos Business Consulting SRL au avut sau au legături cu sfera politică.
Confero Finance SRL face parte din grupul de firme înființat de Doru Boștină. Avocatul Doru Boștină a fost condamnat definitiv, în aprilie 2017, la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru evaziune fiscală. Procurorii susțin că, prin societățile controlate de el, care activează în IT și consultanță pentru fonduri europene, statul ar fi fost prejudiciat cu peste un milion de euro.
Cognos Business Consulting SRL, a două firmă care a câștigat contractul de consultanță pentru elaborarea studiului de fezabilitate, a fost fondată în 2008 de Gheorghe Stelejan. Omul de afaceri a deținut în trecut un pachet de acțiuni la SC Teamnet International SA, societate care îl are printre fondatori pe Sebastian Ghită. Gheorghe Stelejan renunță în 2006 la acțiunile din firmă, fără nicio pretenție, în favoarea omului de afaceri. În 2012, Sebastian Ghiță este ales deputat PSD de Prahova.
Tot în 2012, ministerul condus de Dan Nica scoate la licitație și contractul pentru managementul proiectului. Statul este dispus să plătească aproape 884.843 de euro fară TVA pentru "monitorizarea întregii activități de achiziții publice, implementarea și derularea proiectului".
În februarie 2013, licitația este adjudecată de AEGO Business Consulting SRL și European Funds Invest SRL, pentru o valoare de patru ori mai mică: 203.741.000 de euro, fără TVA.
La finalul lui 2015, AEGO Business Consulting SRL avea un capital social de 1.000 de lei și era controlată în proporție de 99% de Biz Smart SRL, societate care a avut inițial sediul în Ploiești, județul Prahova. Administratorii AEGO erau Răzvan Riciu și Cristian Călinescu Bâlbâie. Acesta din urmă era proprietarul tuturor acțiunilor Biz Smart SRL.
Răzvan Riciu a avut, din iulie 2014, 25 la sută din acțiunile celei de-a doua firme câștigatoare - European Funds Invest SRL - , societate înființată în 2010. Acționar majoritar al firmei era un offshore din Cipru - Daphnilea Holding LTD, iar acționar minoritar și administrator era Iulia Baz, fostul director al Autorității de Management a Programului Operațional pentru Competitivitate Economică.
La momentul atriburii contractului de management al proiectului RO-NET, în februarie 2013, Iulia Baz deținea 80 la sută din acțiunile European Funds Invest SRL.
“Cheia de boltă” a întregii afaceri
Iulia Baz a condus în trecut Direcția de Asistență Tehnică din Ministerul Mediului. La începutul lui 2014, a fost numită în funcția de director al Autorității de Management a Programului Operațional pentru Competitivitate Economică. Instituția, aflată în subordinea Ministerului Fondurilor Europene, avea ca principale atribuții controlul și monitorizarea modului în care sunt cheltuiți banii pe care îi alocă Bruxelles-ul României.
Iulia Baz a ieșit ulterior din acționariatul European Funds Invest SRL, în 23 martie 2013 la cinci săptămani de la atribuirea contractului de management al proiectului.
Legăturile fostei directoare de la Autoritatea de Management cu firme din domeniu nu se opresc aici. Iulia Baz a încasat venituri substanțiale de la mai multe societăți private care ofereau consultanță pe fonduri europene chiar în perioada în care ocupa această funcție.
Potrivit declarației de avere a Iuliei Baz, din 2015, înregistrată la Agenția Națională de Integritate, doar de la societatea Confero Finance, cea care a câștigat o parte din contractul de consultanță pentru studiul de fezabilitate al proiectului RO-NET, ea a primit, pentru „prestarea de servicii profesionale în calitate de expert în achiziții publice", suma de 12.720 de euro. Aceeași societate, din grupul fondat de avocatul Doru Boștină, a furnizat de-a lungul timpului și servicii de consultanță pentru contracte din fonduri europene aflate sub supravegherea autorității. Unul dintre acestea, câștigat în 2011, a avut o valoare de peste 144.310 de euro și a presupus servicii de asistență tehnică chiar pentru Autoritatea de Management.
Mai mult, între 2013 și 2014, Confero Finance SRL s-a numărat printre societățile care au oferit asistentă tehnică, din nou, Autorității de Management și Ministerului Comunicațiilor pentru implementarea proiectelor europene prin AXA 3 a POS CCE - aceeași axă prin care sunt asigurați banii pentru proiectul RO-NET.
Printre societățile care au avut-o pe statul de plată pe Iulia Baz se numără și Neni Group SRL. Firmă era controlată la finalul lui 2015 de Valentin Neacșu. Numele său apare pe lista celor 24 de persoane care au sechestru pe conturi pus de procurorii anticorupție într-unul dintre dosarele în care este cercertat Sebastian Ghiță. Cele 24 de persoane și firmele în care apar ca acționari ar fi fost interpușii fostului deputat PSD, susțin procurorii. Investigația DNA Prahova fusese disjunsa din dosarul în care este anchetat cumnatul premierului Victor Ponta, privind proiecte din fonduri europene.
“Proiect nou, oameni vechi”
De numele Iuliei Baz se leagă un alt scandal, din 2009, care are ca subiect tot cheltuirea banilor europeni. De această dat[, pentru o campanie de promovare a Programului Operațional Sectorial Mediu.
Potrivit unui raport al Autoritătii Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, în contractul de publicitate, câștigat de firma ploieșteană “Ars Advertising”, ar fi fost comise o serie de ilegalități. Ministerul Mediului, condus la acea vreme de social-democratul Nicolae Nemirschi, a atribuit contractul de aproape 500.000 de euro fără licitație publică. Afacerea a făcut obiectul verificărilor unei comisii parlamentare de anchetă. Printre cei chemați să dea explicații s-a numărat și Iulia Baz, care a fost președintele comisiei de licitație. Aceasta a declarat presei la vremea respecticvă că documentul "(...) vine în prelungirea unui contract anterior, câștigat de firmă «ARS Advertising» în urmă unei licitații deschise, care a vizat difuzarea spoturilor aferente pentru patru axe prioritare ale POS Mediu".
În prezent, Iulia Baz este director în cadrul Direcției Generale Programe Europene Competitivitate din cadrul Ministerului Dezvoltării. Contactată de reporterii Libertatea, prin biroul de presă al Ministerului Dezvoltării, Iulia Baz a refuzat să acorde un punct de vedere până la ora difuzării acestui material.
Pe 13 septembrie 2016, Agenția Natională de Integritate a sesizat Direcția Națională Anticorupție pentru săvârșirea infracțiunii de conflict de interese și a altor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție în cazul Iuliei Baz.
Bani europeni pentru “informatizarea satelor”
Proiectul RO-NET își are originile în anul aderării României la Uniunea Europeană. În 2007, Guvernul de la București primește de la Bruxelles 1,3 miliarde de euro pentru creșterea competitivitătii economiei naționale. Banii trebuie cheltuiți în cinci direcții: construirea unui “Sistem inovativ și eco-eficient de producție”(AXA 1), „Cercetare și dezvoltare tehnologică” (AXA 2), „Îmbunătățirea tehnologiei informației” (AXA 3), „Creșterea eficienței energetice” (AXA 4) și „Asistentă tehnică” (AXA 5). Adică managementul, implementarea și monitorizarea proiectelor.
Tot în 2007, Comisia Europeană începe elaborarea unui document care viza importanța internetului pentru dezvoltarea economică - Strategia Europa 2020. Bruxelles-ul recomandă statelor membre să facă același lucru pe plan național.
În 2009, Guvernul Boc finalizează „Strategia Națională de Broadband", care prevede creșterea accesului la internet de mare viteză, la nivelul gospodăriilor, cu până la 80 la sută până în 2015. Prin Programul European de Creștere a Competitivității Economice, România avea deja de doi ani la dispoziție 383.000.000 euro pentru astfel de proiecte.
Tot în 2009, ministrul de atunci al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, cerea direcționarea banilor către platforma “e-România”. Aceasta ar fi dus la digitalizarea tuturor serviciilor publice la nivel național. Comisia Europeană blochează banii, pentru că nu ar fi fost folosiți cum trebuie și cere Guvernului revenirea la proiectul inițial.
Executivul identifică în cele din urmă 3.648 de sate și cătune izolate în care trăiau în total peste un milion de români, care ar fi putut primi internet de mare viteză. Era vorba despre zonele în care nicio companie privată de telecomunicații nu ar fi fost interesată să investească, pentru că era nerentabil.
În iulie 2011, Ministerul Comunicațiilor, condus de Valerian Vreme, transmite Bruxelles-ului un draft de proiect. Din 3.648 de localități stabilite anterior mai rămân de conectat, în viziunea oficalilor, doar 783. Restul fuseseră acoperite între timp de operatorii privați prin telefonia mobilă.
Probleme cu fondurile europene la nivel național
Din 2007, de când România a început să acceseze fondurile post-aderare și până în 2015, auditorii Comisiei Europene au descoperit nenumărate nereguli cu privire la cheltuirea fondurilor comunitare. Mai mult, pe vechile programe europene 2007 -2013, reprezentanții Bruxelles-ului au dispus de 21 de ori întreruperea plăților din cauza suspiciunilor de corupție.
Potrivit Oficiului European de Luptă Antifraudă, România este pe primul loc în Uniune în ceea ce privește deturnarea dovedită a banilor europeni. Anchetatorii Comisiei au deschis și finalizat 36 de anchete. Pe locul al doilea, Ungaria figurează cu 13 anchete. Pe locul trei, Bulgaria, cu 11 investigații încheiate.
“Încă o roabă cu bani”
Pentru perioada 2014-2020, Uniunea Europeană pune la dispoziția României 23 de miliarde de euro. Din acești bani, Comisia a stabilit că 1,5 miliarde de euro trebuie să fie folosiți pentru Programul Operațional Competitivitate. 40 la sută din sumă - 630.199.748 euro - este destinată „Tehnologiei Informației și Comunicației pentru o economie digitală competitivă".
În același timp, în 2014, rata medie de acoperire a internetului de mare viteză în România se situa la 56%. Sub media europeană, de 78%, potrivit unei statistici realizate de Roland Berger Strategy Consultants. Același document plasează România pe locul 26 din 28 în Uniunea Europeană la acest capitol.
Citește și:
REPORTAJ | VIDEO, FOTO: „Autostrăzile virtuale” ale ministrului Comunicațiilor, inaugurate cu fast la Vaslui, și baba Vergina cu WC în fundul curții
