Raport pe Codul de procedură penală. Lista amendamentelor controversate, adoptate de comisia specială

Raportul pe Codul de procedură penală a trecut cu o largă majoritate în comisia specială: 15 voturi „pentru” şi trei voturi „împotrivă”. În dezbaterile de joi, au fost adoptate o serie de amendamente controversate.

Poate cel mai important dintre acestea face referire la arestarea preventivă, care va putea fi dispusă mult mai greu. Nu va mai fi suficientă suspiciunea rezonabilă, ci vor fi necesare probe sau a indicii temeinice că suspectul a săvârşit o infracţiune, a influenţat martorii sau a încercat să distrugă probe.

O altă modificare controversată face referire la denunţuri. Mai exact, ele vor aduce reduceri de pedeapsă doar dacă au fost făcute în maximum 6 luni de la comiterea infracţiunii.

Dezvăluirile din dosarele penale vor fi interzise. Un alt amendament adoptat prevede că distribuirea, în spaţiul public, de informaţii referitoare la dosarele penale, atât timp cât nu a fost dată şi o sentinţă, este ilegală. Cu alte cuvinte, cine face dezvăluiri referitoare la un dosar penal, inclusiv jurnaliştii, va putea fi pedepsit. Acelaşi amendament interzice şi termenul „penal”, adresat unei persoane care nu este condamnată definitiv.

Probele obţinute nelegal nu vor mai putea fi folosite în procese. Comisia specială privind legile din domeniul justiţiei a adoptat un amendament referitor la probele din dosarele penale. Astfel, cele obţinute în mod nelegal nu vor putea fi folosite, însă înregistrările de pe camerele de supraveghere vor putea fi probe la dosar. Mai mult, pentru interceptările care nu au legătură cu dosarul în cauză trebuie cerut mandat separat.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Amendament bănuit că l-ar avantaja pe Liviu Dragnea

Articolul 421
(2) Instanța de apel nu poate desființa sentința primei instanțe prin care s-a dispus achitarea inculpatului și nu poate pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel decât dacă sunt administrate sau readministrate probe noi care să conducă la desființarea soluției de achitare a primei instanțe pentru infirmarea motivelor pentru care a fost dispusă achitarea.

Articolul 453
(1) Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când:
g) neredactarea şi/sau nesemnarea hotărârii de condamnare de judecătorul care aparticipat la soluţionarea cauzei;
i) un judecător sau un procuror a fost sancţionat disciplinar definitiv pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă, daca aceste imprejurari au influentat solutia pronuntata in cauza

Amintim că, în dosarul „Referendumul”, Liviu Dragnea a contestat sentinţa definitivă, explicând că motivarea în cazul său nu a fost redactă şi semnată de judecătorul care a soluţionat cauza. Era vorba despre semnătura Liviei Stanciu, fostă şefă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ajunsă, între timp, judecător CCR.

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

Comisia condusă de Florin Iordache va continua dezbaterile, săptămâna viitoare. Deputaţii şi senatorii trebuie să decidă şi modificările aduse Codului Penal.

Urmărește-ne pe Google News