Râul Bâsca Mare din Munții Vrancea este în pericol: Un nou proiect ar putea duce la secarea lui, susțin mai multe ONG-uri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un proiect controversat de construcție a unui baraj și a unei hidrocentrale pe râul Bâsca Mare din Munții Vrancea stârnește îngrijorări în rândul activiștilor de mediu, relatează Europa Liberă.
Cuprins:
Proiectul energetic care riscă să sece un râu
Aceștia avertizează că finalizarea investiției ar putea duce la secarea râului pe o distanță de aproape 40 de kilometri. Autoritățile române, pe de altă parte, susțin că proiectul este vital pentru sistemul energetic al țării.
Compania de stat Hidroelectrica, beneficiarul investiției, prezintă amenajarea barajului Surduc de pe râul Bâsca Mare ca fiind un proiect necesar pentru România. Râul curge prin munții din județele Buzău și Covasna, iar în zona montană a județului Covasna ar urma să fie finalizată construcția barajului.
Proiectul prevede o aducțiune de peste 16 kilometri, care include captarea altor două râuri, prin care apa ar urma să fie direcționată către o nouă hidrocentrală, Nehoiașu II, situată pe teritoriul orașului Nehoiu. Hidroelectrica susține că această investiție ar contribui la creșterea producției de energie electrică a României.
Îngrijorări privind impactul asupra mediului
Activiștii de mediu atrag atenția asupra potențialelor efecte negative ale proiectului asupra climei și peisajului din satele traversate, precum și asupra sitului Natura 2000 Penteleu, aflat în vecinătate.
„E important ca oamenii să meargă, să întrebe și să li se răspundă, pe înțelesul lor. Altfel, se vor trezi în fața faptului împlinit, că râul Bâsca Mare, în jurul căruia s-au format acele așezări, va rămâne cel mult un firicel de apă, simbolic. Chiar dacă în studiile comandate de beneficiar se menționează păstrarea unui debit ecologic, va fi o nimica toată”, a explicat biologul Călin Dejeu.
Mai multe organizații nonguvernamentale și-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul proiectului asupra râului Bâsca Mare și a zonelor înconjurătoare.
Balkan Rivers Defence, un ONG care promovează activități de aventură și protejarea râurilor sălbatice din Europa, a atras atenția în 2019 asupra efectelor negative ale reluării investiției.
Asociația Declic a subliniat importanța ecologică a râului, menționând că acesta adăpostește zece specii de pești și păstrează intact un sector sălbatic în inima pădurilor dintre Buzău și Covasna.
Disputele juridice și procedurile în curs
În 2022, Asociația Declic a obținut anularea unei autorizații de construire emisă în 2015 de Consiliul Județean Covasna pentru continuarea lucrărilor la baraj. Decizia a fost confirmată de Curtea de Apel Cluj în același an.
În prezent, întregul proiect parcurge din nou etapele de evaluare de mediu. Călin Dejeu menționează că, în premieră, pe rolul instanței se află și o acțiune de demolare a barajului, inițiată tot de Declic.
Detalii tehnice și stadiul proiectului
Potrivit informațiilor furnizate de Hidroelectrica, proiectul se află într-un stadiu avansat de finalizare, de aproximativ 80-85%. Compania de stat a menționat că aducțiunea de 16,6 kilometri, de la Surduc la Nehoiașu II, reprezintă cea mai amplă lucrare hidrotehnică realizată în România după Revoluție.
Hidrocentrala de la Surduc ar urma să aibă o putere instalată de 55 Megawați și o producție energetică anuală de 150 de Gigawați, ceea ce reprezintă aproximativ a 350-a parte din producția anuală de energie electrică a României.
Activiștii subliniază însă că realizarea barajului Surduc va devia apa din râul Bâsca Mare prin aducțiunea directă spre Nehoiașu II, lăsând albia naturală, care traversează munții și mai multe sate, fără apă suficientă.
Impactul asupra mediului și comunităților locale
Deși proiectul nu traversează direct situl protejat Natura 2000 Penteleu, activiștii susțin că acesta va fi inevitabil afectat. Reducerea substanțială a volumului de apă din albia naturală a râului Bâsca Mare, care este principalul curs de apă al sitului, ar putea duce la dispariția completă a unor specii de pești, precum păstrăvii și lipanii.
„Prevederile europene subliniază că siturile sunt amenințate nu doar de ceea ce se întâmplă în ele, ci și în vecinătate. Ecosistemul în sine este afectat, în plus, în acest caz, pentru oamenii din satele traversate de râu va fi pur și simplu dezolant ca apa să dispară”, subliniază Dejeu.
Perspectiva autorităților și importanța strategică
Amenajarea hidroenergetică de la Surduc-Siriu, incluzând hidrocentrala Nehoiașu II, a fost inclusă în lista obiectivelor de interes major printr-o ordonanță a Guvernului din 2022. Această încadrare exceptează proiectul de la aplicarea strictă a legislației privind ariile protejate.
Autoritățile române susțin că investiția este esențială pentru sistemul energetic al țării, argumentând că va contribui la creșterea producției de energie electrică și la asigurarea securității energetice.
![Raiul pe pământ! Mirela Vaida trăiește într-o casă de vis, cu 5 camere, perete de sticlă spre pădure și piscină de 30.000 €. Cum arată locuința vedetei [GALERIE FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/zgXk9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlLzlocWV1SVFQTU5YSGFPdVJ5dEhmRnhFdU5tZWk1cmNRUWR1YzZzYlcuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
