Râurile din Europa sunt contaminate cu mercur și alte substanțe toxice. Comisia Europeană: „Stare foarte critică”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Râurile, lacurile și pâraiele din Europa sunt grav afectate de poluarea cu mercur și alte substanțe chimice periculoase, avertizează Comisia Europeană. Potrivit unui nou set de rapoarte, mai puțin de 40% dintre corpurile de apă de suprafață ale UE au o stare ecologică bună, doar un sfert îndeplinesc standardele privind poluarea chimică, conform Politico.
Cuprins:
Apele din Europa, în stare „foarte critică”
Comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall, a declarat că este necesară o acțiune imediată pentru a combate această criză și a anunțat lansarea Strategiei europene de rezistență la apă în perioada aprilie-iunie 2025.
„Apele noastre se confruntă cu provocări semnificative, de la poluare și amenințări cu aprovizionarea cu apă până la o pregătire insuficientă pentru inundații”, a declarat comisarul european pentru mediu.
Comisia Europeană a avertizat că râurile, lacurile și pâraiele continentului se află într-o stare „foarte critică” și a cerut țărilor membre să trateze problema.
Pentru a combate aceste probleme, este nevoie de „o muncă semnificativă”, arată rapoartele.
Mercurul și alte toxine amenință ecosistemele acvatice
Principalele cauze ale poluării apei în UE sunt:
- Mercurul, provenit din arderea cărbunelui și emisiile industriale, care poate persista în mediu mii de ani.
- Hidrocarburile aromatice policiclice, rezultate din arderea combustibililor fosili.
- Nitrații, care afectează în special apele subterane din cauza agriculturii intensive și a creșterii animalelor.
Marea Baltică este cea mai afectată regiune, 58% din apele sale de coastă sunt contaminate cu azot și fosfor, substanțe folosite în îngrășăminte.
Nitrații din apele subterane
Apele subterane din UE, care asigură 65% din apă potabilă și 25% din apă pentru irigarea agricolă în întregul bloc, sunt în general într-o stare mai bună decât corpurile de apă de suprafață. Concret, documentul arată că 86% din apele subterane au o stare chimică bună.
Însă nitrații rămân cei mai frecvent raportați poluanți în apele subterane.
Consumul de apă contaminată cu nitrați poate avea efecte nocive asupra sănătății umane.
În organism, nitrații se pot transforma în nitriți, care oxidează hemoglobina în methemoglobină, reducând capacitatea sângelui de a transporta oxigenul.
Această afecțiune, cunoscută sub numele de methemoglobinemie sau „boala albastră a nou-născutului", este deosebit de periculoasă pentru sugari, manifestându-se prin cianoză și oboseală cronică. De altfel, nitrații pot provoca și moartea, în cazul bebelușilor.
De asemenea, nitriții pot reacționa cu aminele din organism, formând nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen, asociați cu riscul crescut de cancer colorectal și alte tipuri de cancer.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca nivelul maxim de nitrați în apa potabilă să nu depășească 50 mg/l pentru a preveni aceste riscuri.
UE pregătește măsuri pentru protejarea apei
Pentru a îmbunătăți calitatea apei, Comisia Europeană vrea să implementeze măsuri stricte prin Acordul ecologic european, inclusiv Directiva revizuită privind tratarea apelor uzate urbane.
De asemenea, se vor intensifica eforturile de monitorizare a PFAS (poluanți periculoși), microplasticelor și reziduurilor farmaceutice.
Pe lângă poluare, penuria de apă și seceta rămân probleme majore, tot mai multe țări UE solicitând derogări de la regulile privind calitatea apei din cauza schimbărilor climatice.
Microplastic în apa de la robinet
Deși am putea crede că apa îmbuteliată are mai multe microplastice, un studiu realizat recent de cercetătorii din Franța arată că apa de la robinet conținea 413 particule/litru, mai mult decât în opt din cele 10 branduri de apă îmbuteliată testate, potrivit Euronews.
Majoritatea microplasticelor din apa de băut sunt particule extrem de fine, având sub 20 de microni. Acestea sunt mai periculoase pentru sănătatea umană, deoarece pot trece din intestin în sânge și organe.
Cercetătorii francezi au analizat apa îmbuteliată și apa de la robinet din Toulouse, Franța.
Experții cer Uniunii Europene să își revizuiască metodologia de detectare a microplasticelor, care în prezent nu include particulele sub 20 de microni.
Efectele microplasticelor asupra sănătății sunt încă studiate, dar specialiștii avertizează că au fost deja descoperite în organismul uman și pot avea consecințe negative.
„Microplasticele se găsesc oriunde. Știm că le avem în corpul nostru. Este o problemă foarte răspândită, nici un loc pe planetă pare să nu fie necontaminat”, a precizat Bethanie Carney Almroth, profesor de ecotoxicologie la Universitatea din Göteborg din Suedia.
