Cuprins:
Cum a fost creat șoarecele lânos
Compania privată din Dallas, care lucrează la resuscitarea mamutului și a altor animale dispărute, a folosit tehnici avansate de editare genetică pentru a obține aceste caracteristici.
„Este un pas important spre validarea abordării noastre de a readuce trăsături pierdute prin extincție și că obiectivul nostru este de a le restaura”, a explicat Beth Shapiro, director științific la Colossal.
Pentru a crea șoarecele lânos, Colossal a identificat variante genetice care diferențiau mamuții de ruda lor cea mai apropiată în viață, elefantul asiatic.
Oamenii de știință au vizat apoi 10 variante legate de lungimea, grosimea, textura și culoarea părului, precum și de grăsimea corporală.
De exemplu, au modificat gena FGF5 pentru a obține păr mai lung și aspru. Au alterat, de asemenea, funcția a trei gene legate de dezvoltarea foliculilor piloși pentru a crea textura lânoasă și ondulată a blănii.
În total, echipa a făcut opt modificări simultane la șapte gene de șoarece, folosind trei tehnici de ultimă generație.
Importanța cercetării
Love Dalén, profesor de genomică evolutivă la Universitatea din Stockholm și consilier al Colossal, consideră că „capacitatea de a edita mai multe gene în același timp la șoareci și de a obține aspectul lânos așteptat este un pas foarte important”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
„Este o dovadă de principiu că Colossal are know-how-ul pentru a face acest tip de editare genetică, inclusiv pentru a insera variante de gene de mamut într-o specie diferită”, a adăugat ea.
Criticile aduse proiectului
Cercetarea a fost descrisă într-o lucrare științifică nepublicată, care nu a trecut încă prin procesul de revizuire inter pares. Unii experți au exprimat rezerve față de proiect.
„Cea mai mare problemă a mea cu lucrarea este că nu abordează dacă șoarecii modificați sunt toleranți la frig – prin introducerea trăsăturilor aparente la mamuți – ceea ce este justificarea oferită pentru efectuarea lucrării”, a declarat Robin Lovell-Badge de la Institutul Francis Crick din Londra.
„Așa cum este, avem niște șoareci drăguți și păroși, fără a înțelege fiziologia și comportamentul lor. Nu îi aduce mai aproape de a ști dacă vor putea în cele din urmă să dea unui elefant trăsături utile asemănătoare mamutului și am învățat puțină biologie”, a adăugat el.
Planurile ambițioase ale Colossal
Colossal a strâns 435 de milioane de dolari de la înființarea sa în 2021. Compania intenționează să recreeze nu doar mamutul, ci și dodo și tigrul tasmanian, editând genomul rudei celei mai apropiate în viață a fiecărei specii pentru a crea un animal hibrid.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
În cazul mamuților, compania susține că prezența unor creaturi asemănătoare mamutului în Arctic ar comprima zăpada și iarba care izolează solul, încetinind ritmul de dezghețare a permafrostului și eliberarea carbonului conținut în acest ecosistem fragil.
Colossal a declarat anterior că este pe cale să introducă primii pui de mamut lânos în 2028.
Scepticismul experților
Criticii argumentează că sumele uriașe investite în proiect ar putea fi cheltuite mai bine în altă parte. Ei susțin că creșterea și reproducerea animalelor hibride ar putea pune în pericol animalele vii folosite ca surogat.
„În timp ce știm multe despre genetica șoarecilor, știm mult mai puțin despre mamuți și elefanți. Nu se știe încă ce secțiuni ale genomului sunt vitale pentru obținerea caracterelor necesare pentru a face un elefant potrivit pentru viața în cercul arctic”, a declarat Tori Herridge, lector superior la Școala de Biosciințe a Universității din Sheffield.
„Dacă nu decideți să faceți FIECARE modificare necesară… în genom, nu veți crea niciodată decât o aproximare brută a oricărei creaturi dispărute, bazată pe o idee incompletă despre cum ar trebui să arate. Nu veți readuce niciodată un mamut”, a adăugat ea.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Utilizarea șoarecilor de laborator
Șoarecii de laborator sunt adesea modificați genetic pentru a avea anumite trăsături, inclusiv umane, în scopul cercetării bolilor și dezvoltării de medicamente.
Rob Taft, cercetător principal la Laboratorul Jackson, a declarat că șoarecele lânos este „o extindere inovatoare a utilizării șoarecelui ca sistem model și o abordare inovatoare pentru înțelegerea fiziologiei animalelor care sunt acum dispărute”.
Întrebarea sa principală este cum va transpune Colossal această cercetare înapoi la elefanți.
Taft a explicat: „Lucrul cu șoareci sau chiar cu bovine este relativ ușor. Știm multe despre reproducerea la aceste specii și tehnologiile de reproducere asistată sunt bine dezvoltate și utilizate în mod obișnuit la aceste specii, dar există multe lucruri despre reproducerea elefanților care nu sunt cunoscute și tehnologiile de reproducere asistată nu sunt bine dezvoltate pentru utilizare la elefanți”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_5f189f5cccbce731d19fbad6e8566289.jpg)