Articol de Cosmin Bumbuț (foto), Elena Stancu, Vineri, 26 aprilie 2019, 06:55

  • În pelerinajul lor jurnalistic, care va ține un an sau chiar mai mult, jurnaliștii Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (Teleleu.eu) au ajuns în provincia Castellón din comunitatea autonomă Valencia.
  • Aici trăiește o comunitate de aproape 30.000 de români, care au venit în Spania la începutul anilor 2000. Au fugit de sărăcie și au căutat aici oportunitățile pe care nu le aveau în țară.
  • S-au gândit că o să stea câțiva ani până strâng bani să-și ia o casă sau până termină copiii facultatea.
  • Apoi n-au mai plecat. Casele pe care le-au construit în România au rămas goale.

Castellón de la Plana

Reportaj de Elena Stancu și Cosmin Bumbuț (teleleu.eu)

Orașul ridicat cu mintea și brațele românilor

La începutul anilor 2000, când românii au început să vină în Castellón de la Plana, se găsea ușor de lucru: femeile îngrijeau bătrâni sau făceau menajul, iar bărbații munceau în agricultură sau în construcții. Astăzi, românii de aici se laudă că au ridicat orașul cu brațele lor.

Castellón de la Plana

În ultimii 20 de ani, s-a construit mult în Castellón și în localitățile din împrejurimi – blocuri, infrastructură, hoteluri și restaurante -, iar mâna de lucru ieftină a imigranților a contribuit la dezvoltarea zonei.

Castellón de la Plana

Orașul are 170.888* de locuitori, iar 17,14% (29.286) dintre aceștia sunt imigranți. Aproape jumătate dintre imigranții din Castellón (48%) sunt români.

Intrarea în Biserica Ortodoxă Română Sf. Nicolae în Castellón de la Plana

Au muncit și au murit aici

Cei 14.059 de români care locuiesc în orașul Castellón de la Plana – încă pe atât se află în provincia Castellon – sunt muncitori, doctori, cerșetori, funcționari publici, menajere, chelneri, bucătari, prostituate, IT-iști, elevi, studenți, psihologi și consilieri la Primărie.

Românii au făcut copii aici, au muncit și au murit aici, s-au căsătorit sau au divorțat, și-au cumpărat case, și-au deschis mici afaceri și s-au amestecat în viața orașului.

Sala de ședințe, Primăria din Castellón de la Plana. În mijloc, primarul orașului, Amparo Marco. În picioare, la pupitru (atril) vorbește românca Monica Barabas de la partidul socialist spaniol PSOE. Primul de pe rândul de sus, dreapta, este Manuel Păduraru de la partidul Ciudadanos. Ambii români sunt consilieri la Primăria din Castellón de la Plana.

Românii din Castellón au o biserică ortodoxă, un consulat, mai multe magazine, carmangerii, restaurante și patiserii românești de unde poți să-ți cumperi langoși, merdenele, sucuri Adria și Frutti Fresh, arpacaș pentru colivă, borș, costiță afumată, murături, șampanie Angelli, eugenii, pufarine, bere Timișoreana, semințe prăjite, vin de Cotnari, ciocolată Laura sau orice alt gust și miros îți aduce aminte de România. Pe stradă, la cafenele sau în mijloacele de transport în comun auzi tot timpul românește.

Rafturi cu produse românești în Carnicería Caraiman, Burriana, provincia Castellón

Burriana a devenit Buruiana

„Bine ați venit în Mica Românie!”, ne-a întâmpinat un tânăr IT-ist care în timpul liber cântă rap despre condiția imigrantului român în Spania. Românii nu locuiesc doar în Castellón, ci în toate localitățile din împrejurimi care fac parte din provincia cu același nume.

Conform Institutul Național de Statistică din Spania, în provincia Castellón trăiesc 29.678 de români: 2.228 în Burriana (orașul căruia românii de aici îi spun Buruiana), 1.021 în Benicàssim, 1.958 în Almassora, 2.385 în Vila-real, 492 în Nules, 908 în Benicarló, 1.267 în Onda, 266 în Alcora, 238 în Segorbe, 711 în Oropesa del Mar, 321 în Peñíscola, 289 în Alcalà de Xivert, 195 în Moncofa, 207 în Almenara, 292 în Betxí, 712 în Torreblanca, 181 în Borriol, 687 în La Vall d’Uixó și 1.261 în Vinaròs.

Concatedral de Santa María, Castellón de la Plana

Orașul Castellón este înfrățit cu Târgoviște, pentru că cei mai mulți dintre românii de aici sunt dâmbovițeni. Diana Dobre, mediator intercultural la Primăria din Castellón, ne-a povestit că, atunci când primarul din Târgoviște a venit în Spania pentru ceremonia de înfrățire, românii cu care se întâlnea pe stradă în Castellón îl salutau firesc: „Bună ziua, dom primar”.

Românii s-au chemat unii pe alții, și-au adus copiii și părinții. Politicienii spanioli au numit asta „efecto llamada”, îngrijorați de numărul mare de imigranți.

Bunica Susana a venit dintr-un sat din Arad în Castellón de la Plana ca să-și viziteze nepoții. A zburat singură cu avionul din Timișoara până la Valencia, unde au așteptat-o fiica și ginerele ei. Cât timp a stat în Castellón, s-a gândit mereu la găinile ei, care au rămas în grija rudelor.

„Casa cât un castel” rămasă goală în România

Suntem de o lună în Castellón de la Plana și în următoarele săptămâni vom publica poveștile românilor pe care i-am cunoscut aici. Ne întâlnim peste tot cu ei și ne simțim de parcă am fi într-un oraș românesc. Doar că e un oraș cu zeci de kilometri de piste pentru biciclete, în care transportul public funcționează perfect, iar trotuarele sunt pentru pietoni, nu locuri de parcare pentru mașini.

Rafturi cu produse românești la Carnicería Caraiman deschisă în Burriana, în provincia Castellón, de familia Rezban, care a venit în Spania în urmă cu 15 ani din Ineu, județul Arad

O să aflați povestea unei familii care locuiește în Castellón și care și-a construit în România „o casă cât un castel” în care n-a dormit nici măcar o noapte și în care probabil că nu va locui niciodată.

O să vă spunem istoria lui El Rumañol, nehotărât dacă e rumano sau español, care cântă rap despre viața lui de imigrant român și despre copilăria lui în Spania, care a însemnat discriminare, haine de la Crucea Roșie și conserve de la Cáritas.

Maxi Nica (El Rumañol) avea 7 ani când a venit în Spania împreună cu tatăl său. A făcut școala în Castellón de la Plana și vorbește spaniola și valenciana ca orice localnic. Maxi e IT-ist, dar în timpul liber cântă rap despre viața lui de imigrant român și despre copilăria lui în Spania, care a însemnat discriminare, haine de la Crucea Roșie și conserve de la Cáritas. Fotografia e făcută într-un studio din Valencia, unde Maxi înregistrează noua lui melodie

O româncă s-a apucat la 27 de ani să studieze psihologie în Spania

O să citiți povestea unei tinere care n-a avut șansa să facă o facultate în România, dar care, la 27 de ani, a început să studieze psihologia în Spania. O să citiți despre primul român consilier la Primăria din Castellón și despre preotul de la biserica ortodoxă care suferă de dor de țară împreună cu enoriașii săi. Iar de Paște o să vedeți cum se simt sărbătorile departe de țară într-o familie numeroasă de români.

Preotul Nicolae Ioniță și enoriașii săi la slujba de duminică, Biserica Ortodoxă Română Sf. Nicolae, Castellón de la Plana. Biserica este locul în care românii vin nu doar ca să se roage, ci ca să se întâlnească cu ceilalți și să afle informații despre locuri de muncă sau despre probleme birocratice

Români care locuiesc „la părăseală”

Nu toți au reușit. Am întâlnit români care locuiesc „la părăseală”, în case abandonate, sau care cerșesc în fața magazinelor.

În Burriana l-am cunoscut pe Dorel, un bărbat de 60 de ani, orb, care a venit în Spania acum 13 ani, când a fost eliberat din penitenciar.

Dorel nu are acte și în prezent o româncă de la Crucea Roșie încearcă să-l ajute să obțină Número de Identidad de Extranjero (NIE), fără care nu poate avea acces la servicii medicale.

Plaza Mayor, Castellón de la Plana

Limba maternă a copiilor e castellano

Cei mai mulți români visează să se întoarcă în țară, deși trăiesc de 18 ani în Castellón.

Unii dintre ei și-au făcut credit pentru casă, iar alții au copii mari, care s-au născut sau au crescut aici și care sunt mai mult spanioli decât români. Pentru acești tineri, limbile materne sunt valenciana și castellano pe care le-au învățat la școală, nu limba română, pe care o vorbesc cu dificultate. Ei nu vor să se întoarcă în România, o țară pe care n-o cunosc aproape deloc.

Gustare la Carnicería Caraiman deschisă în Burriana, în provincia Castellón, de familia Rezban, care a venit în Spania în urmă cu 15 ani din Ineu, județul Arad

Părinții lor sunt prinși între două lumi și încă fac eforturi să strângă bani, să acumuleze suficient ca să se poată întoarce într-o zi în România, deși ne-au mărturisit că acolo nu se mai simt acasă. Dar nici Spania n-a devenit acasă și atunci când ne vorbesc despre spanioli spun „ei”, nu „noi”.

Rafturi cu produse românești la Carnicería Caraiman deschisă în Burriana, în provincia Castellón, de familia Rezban, care a venit în Spania în urmă cu 15 ani din Ineu, județul Arad

Nu ne-a fost niciodată atât de greu să alegem poveștile pe care să le spunem. Pentru că fiecare român pe care l-am întâlnit aici are o poveste reprezentativă pentru România care a rămas și România care a plecat.


FOTO și VIDEO | Imagini tulburătoare cu românii care își fac Paștele în Suedia, în corturi

VIDEO / Un Paște cu cele 8 femei din Jurilovca, babicile care în urma unui obicei de două secole se roagă pentru noi toți

FOTO&VIDEO/ De Înviere, Libertatea a fost acolo unde lumânările de Paște alungă umbre mai întunecate decât oriunde. La ceea ce părintele Iustin Pârvu considera că este pentru România echivalentul Sfântului Mormânt


Citiţi şi:

Ospătar în România, patron de restaurant în Spania! Povestea unuia dintre cei 3,5 milioane de români din diaspora

„Mai sunt români în România?” Întrebarea vine de la o familie de emigranți în Spania și e pusă fără aroganță, cu dor de țară

«Busco trabajo» – Caut de muncă: povestea unui român care a avut 15 meserii de când s-a mutat în Spania

VIDEO/ „Cel mai mare câștig al plecării din țară suntem noi”, spun Andrei și Valentina, după 8 ani de când au emigrat la Barcelona, lăsându-și joburile din publicitate

„De ce nu mă întorc în România”. Povestea unei românce plecate de opt ani în Spania care vrea să renunțe la cetățenia română după ce și-a găsit unchiul legat de pat în spital!