Palatul Apelor, în actuala formă, a fost inaugurat joi, în prezența Ministrului Apelor și Pădurilor și a altor oficialități. S-a tăiat panglica, s-a ținut o slujbă, au fost stropite toate încăperile cu apă sfințită, iar dubașii din Brănești au încins o horă în anul Centenarului.

IMG_5488Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 28

Povestea Palatului Apelor începe în anul 1900, când Societatea de Hidroameliorații Timiș-Bega decide să-și ridice un sediu. A ieșit o clădire impunătoare, gândită de Lipot Baumhorn, în stilul Jugendstil/Seccesion, cu elemente neobaroce și ale ordinului ionic. Arhitectul maghiar de origine evreiască a proiectat aproximativ 24 de sinagogi în întregul Imperiu Austro-Ungar și apoi în Ungaria de după Primul Război Mondial. A mai proiectat o sumedenie de clădiri de locuit, școli, vile și instituții publice. Constructor a fost Karl Hart, cel care a ridicat și alte monumente istorice impunătoare din capitala Banatului.

Palatul Apelor a fost construit în doi ani, cu parter și etaj. Prin 1910 s-a făcut și etajul al doilea, de către meșterul constructor Arthur Tunner, care a oferit o expresie plastică unitară clădirii. Totul a mers extrem de repede, dar nu și la renovare. Imobilul impresionant a trecut cu greu prin prima reabilitare din istorie, care a durat cam opt ani, perioadă în care a stat cu lacătul pe el. Au fost probleme pur românești, cu banii, cu meșterii, cu autoritățile.

Cazul ministrului Cîmpeanu lansează o modă în cultura lumii: orice autor își poate ceda sau vinde opera cuiva care o semnează și devine noul autor
Recomandări
Cazul ministrului Cîmpeanu lansează o modă în cultura lumii: orice autor își poate ceda sau vinde opera cuiva care o semnează și devine noul autor

Omul care a stat 11 ani cu ochii pe Palatul Apelor

Doru Purdea a fost inginerul de la Administrația Bazinală de Apă Banat care a urmărit îndeaproape proiectul de reabilitare. A lucrat 43 de ani în Apele Române și, deși a ieșit la pensie, nu și-a putut lăsa „copilul” deoparte, a urmărit totul până la final. Își amintește cu ușurință toate etapele, încă din 2009, de când s-a făcut studiul de fezabilitate.

„Fiecare etapă are greutățile ei, nu se poate spune că o parte este mai ușoară și alta mai grea. Cel mai greu a fost când s-a elaborat studiul de fezabilitate, care s-a făcut pe baza a ceea ce s-a constatat în urma expertizei tehnice și a presupunerilor de ce trebuie făcut. În momentul când ne-am apucat cu renovările, am constatat că au mai apărut altele, și altele, și altele. Împreună cu proiectantul și arhitectul au trebuit reglementate toate, date soluții, venit ad-hoc cu niște propuneri care să îmbunătățească situația, ca să putem merge în ritm”, povestește Doru Purdea.

Inginerul de la Ape s-a lovit de o mare problemă a României de azi, meseriașii, care cam lipsesc.

„În ziua de astăzi, având în vedere că marea majoritate a unităților de construcții nu mai dispun de acei meseriași vechi pe care îi știam noi, este dificil să găsești mână de lucru calificată, mai ales pe partea de monumente. A fost mai greu să-i găsim, dar s-a lucrat bine”, mai spune Purdea.

Și era nevoie de meseriași care să restaureze ornamentele impresionante de pe palat. Clădirea gândită de arhitectul Baumhorn are o fațadă decorată cu motive vegetale, geometrice, din ceramică smălțuită și cu pești, apropo de destinația clădirii. S-au folosit fotografii găsite prin arhive, s-a vorbit cu un istoric, cu un arhitect specializat pe portofoliul arhitectului maghiar care a proiectat inițial clădirea. Și încă mai e de lucru.

Cum arăta chilia unde mai multe femei acuză că au fost agresate sexual de Visarion Alexa. „Ticsită cu icoane și fotografii”, apare în reportaje și interviuri
Recomandări
Cum arăta chilia unde mai multe femei acuză că au fost agresate sexual de Visarion Alexa. „Ticsită cu icoane și fotografii”, apare în reportaje și interviuri

„Cu ornamentele nu a fost ușor. S-au făcut pe bază de fotografii găsite prin arhive, o parte dintre cele care se repetau în clădire au fost luate mulaje și s-au returnat, iar o mare parte dintre ele au fost recondiționate. De exemplu, avem o situație, am constatat că sus pe clădire, pe fronton exista pe vremuri un gărduleț ornamental din tablă, care de-a lungul timpului a dispărut. Făcând investigații, împreună cu domnul Ioan Hațegan (n.r. istoric), cu doamna arhitectă care s-a ocupat de istoria clădirilor făcute de acest arhitect Baumhorn, am descoperit că în Timișoara mai sunt niște clădiri la care se repetă acest model și am decis să facem un mulaj după el și să îl reconstituim. Acum este în lucru și urmează să fie montat”, ne mai povestește inginerul.

Au fost probleme și cu structura de rezistență, care a trebuit consolidată. În demisol sunt bolți, dar multe dintre ele erau lăsate, cu cărămizi deplasate. A fost nevoie de o muncă asiduă pentru îndreptarea lor.

„La un moment dat, am constatat că pe partea de infrastructură, la demisol, bolțile aveau niște deplasări. A trebuie să comandăm o expertiză nouă, s-a găsit soluția de consolidare, s-a făcut consolidarea, ceea ce a întârziat puțin celelalte etape de construcții”, dezvăluie Doru Purdea.

Și încă mai e de lucru…

Deși Palatul Apelor a fost inaugurat în prezența unor demnitari, reabilitarea nu e gata. Muncitorii încă mai au de lucru în mansardă, la demisol, la parter. Mansarda este renovată în proporție de 70%, iar parterul la fel. În demisol, fiecare cărămidă trebuie frecată efectiv cu peria de sârmă și conservată.

„Analfabetă! Hai, lasă boceala!” Înregistrare audio cu o învățătoare de la Școala 79 din București țipând la elevi