REPORTAJ/Palatul Apelor din Timișoara și-a recăpătat în sfârșit strălucirea de acum un secol, după lucrări care au durat 8 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Una dintre cele mai impresionante clădiri din Piața Maria din Timișoara, Palatul Apelor, a fost dezvelită recent în fața trecătorilor, după o lucrări lovite de ghinion, care s-au întins pe durata a opt ani. Monumentul istoric construit în urmă cu 116 ani în stilul anilor 1900 se dezvăluie în toată splendoarea timișorenilor. Șantierul a fost greu, mai ales că astăzi abia se mai găsesc meșteri care să recondiționeze ornamentele cu o înaltă însemnătate istorică. Palatul va fi, în continuare, sediu al Apelor Române.
Cuprins:
Palatul Apelor, în actuala formă, a fost inaugurat joi, în prezența Ministrului Apelor și Pădurilor și a altor oficialități. S-a tăiat panglica, s-a ținut o slujbă, au fost stropite toate încăperile cu apă sfințită, iar dubașii din Brănești au încins o horă în anul Centenarului.
Povestea Palatului Apelor începe în anul 1900, când Societatea de Hidroameliorații Timiș-Bega decide să-și ridice un sediu. A ieșit o clădire impunătoare, gândită de Lipot Baumhorn, în stilul Jugendstil/Seccesion, cu elemente neobaroce și ale ordinului ionic. Arhitectul maghiar de origine evreiască a proiectat aproximativ 24 de sinagogi în întregul Imperiu Austro-Ungar și apoi în Ungaria de după Primul Război Mondial. A mai proiectat o sumedenie de clădiri de locuit, școli, vile și instituții publice. Constructor a fost Karl Hart, cel care a ridicat și alte monumente istorice impunătoare din capitala Banatului.
Palatul Apelor a fost construit în doi ani, cu parter și etaj. Prin 1910 s-a făcut și etajul al doilea, de către meșterul constructor Arthur Tunner, care a oferit o expresie plastică unitară clădirii. Totul a mers extrem de repede, dar nu și la renovare. Imobilul impresionant a trecut cu greu prin prima reabilitare din istorie, care a durat cam opt ani, perioadă în care a stat cu lacătul pe el. Au fost probleme pur românești, cu banii, cu meșterii, cu autoritățile.
Omul care a stat 11 ani cu ochii pe Palatul Apelor
Doru Purdea a fost inginerul de la Administrația Bazinală de Apă Banat care a urmărit îndeaproape proiectul de reabilitare. A lucrat 43 de ani în Apele Române și, deși a ieșit la pensie, nu și-a putut lăsa „copilul” deoparte, a urmărit totul până la final. Își amintește cu ușurință toate etapele, încă din 2009, de când s-a făcut studiul de fezabilitate.
„Fiecare etapă are greutățile ei, nu se poate spune că o parte este mai ușoară și alta mai grea. Cel mai greu a fost când s-a elaborat studiul de fezabilitate, care s-a făcut pe baza a ceea ce s-a constatat în urma expertizei tehnice și a presupunerilor de ce trebuie făcut. În momentul când ne-am apucat cu renovările, am constatat că au mai apărut altele, și altele, și altele. Împreună cu proiectantul și arhitectul au trebuit reglementate toate, date soluții, venit ad-hoc cu niște propuneri care să îmbunătățească situația, ca să putem merge în ritm”, povestește Doru Purdea.
Inginerul de la Ape s-a lovit de o mare problemă a României de azi, meseriașii, care cam lipsesc.
„În ziua de astăzi, având în vedere că marea majoritate a unităților de construcții nu mai dispun de acei meseriași vechi pe care îi știam noi, este dificil să găsești mână de lucru calificată, mai ales pe partea de monumente. A fost mai greu să-i găsim, dar s-a lucrat bine”, mai spune Purdea.
Și era nevoie de meseriași care să restaureze ornamentele impresionante de pe palat. Clădirea gândită de arhitectul Baumhorn are o fațadă decorată cu motive vegetale, geometrice, din ceramică smălțuită și cu pești, apropo de destinația clădirii. S-au folosit fotografii găsite prin arhive, s-a vorbit cu un istoric, cu un arhitect specializat pe portofoliul arhitectului maghiar care a proiectat inițial clădirea. Și încă mai e de lucru.
„Cu ornamentele nu a fost ușor. S-au făcut pe bază de fotografii găsite prin arhive, o parte dintre cele care se repetau în clădire au fost luate mulaje și s-au returnat, iar o mare parte dintre ele au fost recondiționate. De exemplu, avem o situație, am constatat că sus pe clădire, pe fronton exista pe vremuri un gărduleț ornamental din tablă, care de-a lungul timpului a dispărut. Făcând investigații, împreună cu domnul Ioan Hațegan (n.r. istoric), cu doamna arhitectă care s-a ocupat de istoria clădirilor făcute de acest arhitect Baumhorn, am descoperit că în Timișoara mai sunt niște clădiri la care se repetă acest model și am decis să facem un mulaj după el și să îl reconstituim. Acum este în lucru și urmează să fie montat”, ne mai povestește inginerul.
Au fost probleme și cu structura de rezistență, care a trebuit consolidată. În demisol sunt bolți, dar multe dintre ele erau lăsate, cu cărămizi deplasate. A fost nevoie de o muncă asiduă pentru îndreptarea lor.
„La un moment dat, am constatat că pe partea de infrastructură, la demisol, bolțile aveau niște deplasări. A trebuie să comandăm o expertiză nouă, s-a găsit soluția de consolidare, s-a făcut consolidarea, ceea ce a întârziat puțin celelalte etape de construcții”, dezvăluie Doru Purdea.
Și încă mai e de lucru...
Deși Palatul Apelor a fost inaugurat în prezența unor demnitari, reabilitarea nu e gata. Muncitorii încă mai au de lucru în mansardă, la demisol, la parter. Mansarda este renovată în proporție de 70%, iar parterul la fel. În demisol, fiecare cărămidă trebuie frecată efectiv cu peria de sârmă și conservată.
„Mai sunt de făcut demisolul și partea de mansardă, unde sunt amenajate 20 de camere care vor fi alocate centrului de pregătire pentru personal. Efectiv va fi gata, zicem noi, în decembrie, mansarda în câteva săptămâni, demisolul e foarte delicat, trebuie frecată cu peria de sârmă fiecare cărămidă, conservată, avem banii asigurați, nu se pune problema”, explică Titu Bojin, directorul Administrației Bazinale de Apă Banat.
Ce face atât de deosebit Palatul Apelor? Holurile, fațadele, atât cea frontată, cât și cele laterale, cu ornamente care iau ochii trecătorilor. Vitraliul din holul prinicipal este unul impunător, din sticlă opacă și colorată, care a fost restaurat pentru a fi adus la frumusețea de odinioară.
„Holurile sunt splendide, iar fațadele sunt deosebite. Eu am avut ca pasiune, în tinerețe, fotografia și umblam foarte mult prin Timișoara, făceam tot felul de poze la clădiri. Sincer să fiu, această clădire îmi scăpase. Probabil că gradul ei de deteriorare din vremea respectivă era atât de mare încât nu părea nimic deosebit”, ne mai povestește inginerul Purdea.
Impresionanta clădire din Piața Maria din Timișoara a trecut, timp de opt ani, din 2010 și până în 2018, prin prima renovare din istoria ei.
„Lucrări de reabilitare nu s-au făcut niciodată, din 1911, de când s-a realizat al doilea nivel și s-a dat în folosință, nu am găsit niciun fel de date legate de reabilitare. Singurele lucrări făcute au fost de întreținere, la interior, care din păcate au fost lucrări de cârpeală, s-au turnat betoane, s-au pus dușumele de lemn, s-au improvizat instalații sanitare după nevoile de atunci, s-au pus niște lambriuri ciudate, nu s-au făcut lucrări de remediere necesare unui monument istoric”, completează Doru Purdea, care se uită acum cu mândrie la palatul din inima orașului.
Un șantier în care și-a băgat nasul și Curtea de Conturi
12,3 milioane de lei, puțin peste 2,6 milioane de euro, bani de la bugetul de stat s-au investit pentru renovarea Palatului Apelor. Lucrările propriu-zise au început în 2010, dar au fost oprite în 2013 de către Curtea de Conturi. Directorul ABAB spune că a fost un exces de zel al inspectorilor, care au considerat că Administrația Bazinală de Apă Banat, care ține de Ministerul Apelor și Pădurilor, este societate comercială și ar fi trebuit să facă investiția din fonduri proprii.
„Unii inspectori mai zeloși au considerat că banii veniți de la guvern au fost greșit alocați pentru această clădire, fiind considerate Apele ca o societate comercială, și nu o instituție a statului. Ei au considerat că banii trebuie să vină din fonduri proprii, pentru că în CF clădirea este a Apelor Banat. Ne-am judecat și în 2017 am câștigat în instanță, banii au rămas la noi, a fost alocată doar diferența. Prin noua conducere de la Curtea de Conturi am reușit în 2016 și am deblocat proiectul. Au fost de acord, cu toate că ne judecam, să reluăm lucrările. Am făcut încă o dată licitțaia, norocul a fost că a câștigat această firmă, pentru că lucrarea este foarte complexă, nu toate firmele au acreditările pentru monumente. Nu s-a prezentat o altă firmă”, explică Titu Bojin.
Lucrările au fost executate de către firma Tehnodomus, din Arad. Au început în 2010, dar vreme de patru ani nu s-a mai lucrat nimic. Din 2017, au fost reluate în sfârșit lucrările.
În Palatul Apelor a funcționat pentru o perioadă și Regionala CFR Timișoara, dar clădirea a fost recuperată de Administrația Bazinală de Apă Banat, care acum are un sediu ca nou.
Citește și: De ce a fost închis laboratorul antidoping de la București. Jurnaliștii germani scriu că au fost descoperite probe manipulate
