Județul Vaslui păstrează, așa cum se întâmplă la toate sărbătorile creștine din spațiul mioritic, o serie de tradiții și în perioada Paștelui, unice față de alte zone din țară. Și asta în pofida faptului că au trecut sute de ani de când acestea au fost create de către localnici, în special în comunitățile de răzeși care au moștenit pământurile de la străbuni. Unul dintre aceste obiceiuri, care vine din perioada Evului Mediu, este vălăretul, acel ”colindat” din casă în casă a unei orchestre formate, în special, din lăutari cu instrumente de suflat.

Pentru locuitorii județului, acest obicei este atribuit sărbătorilor de iarnă. Însă, în realitate, vălăretul a fost mai întâi de Paști și apoi, începând cu secolul al XIX-lea, s-a transferat și spre obiceiurile de iarnă.

1Icon photoVEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 8

::placeholdeR–>

Conform tradiției, în prima zi de Paști, o orchestră merge din casă în casă, acolo unde există fete de măritat, se face un joc în curte, la care este invitată și domnișoara gazdei, într-un ritual de pre-logodnă. Instrumentiștii sunt răsplătiți cu bani abia în a treia zi de Paști, la o horă organizată în centrul satului sau în căminul cultural, în funcție de vremea de afară.

Tablouri ale vieții cotidiene a țăranului, închistrate pe ouăle de Paști

Spre deosebire de alte zone din țară, unde vopsitul ouălor se face prin metode dintre cele mai diversificate până la nivel de artă, în județul Vaslui se mai păstrează și acum o veche tradiție a închistrării unor tablouri ale vieții cotidiene a țăranilor. Astfel, pe ouăle de Paști se desenează o grapă, o sapă sau un plug, adică motive agrare, de cultura pământului. Desigur, nu sunt uitate nici motivele astrale, cum ar fi luna și stelele, și nici cele creștine, precum crucile și chipuri de sfinți. Încondeiatul se face cu un penel realizat din fire de păr de capră sau de cal.

REPORTAJ/ Vălăretul de Paști, tradiție în Vaslui datând din Evul Mediu. "Personajele" centrale, fetele de măritat/ FOTO

Tot ca un specific al locurilor, oamenii se duc la biserică și, după slujba de Înviere, revin acasă, unde mănâncă prima dată de frupt după postul de 40 de zile, nu înainte de a ciocni ouă. A doua zi, în apa cu care se spală pe față sau se bărbieresc pun un ou roșu și unul nevopsit, precum și mai multe monede, de preferință din argint. Acestea îi vor aduce noroc și bunăstare pe tot parcursul anului.

Ouăle, simbol al Învierii, găsite în morminte din neolitic, la Murgeni

Potrivit specialiștilor, așezatul ouălor în morminte este o tradiție foarte veche, preluată, ulterior, ca și alte obiceiuri, de către creștinism. O dovadă în acest sens este și din județul Vaslui, în zona orașului Murgeni, unde s-au descoperit ouă ce datează din perioada neolitică.