Revanșa femeii-pompier de la ISU Vrancea. A îmblânzit focul și sculptează lumânări cu el - FOTO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La serviciu, se luptă cu focul. În restul vieții, ca o revanșă asupra puterii lui devastatoare, îl îmblânzește și îl folosește ca să creeze obiecte minunate. Steluțe, floricele, îngerași și tot felul de figurine cu fundițe: lumânări sculptate și parfumate. Este poveste Cristinei, femeia pompier de la ISU Vrancea.
Cuprins:
Povestea lumânărilor create de Cristina Pîrvu și-a scris prima filă în bucătăria de vară a socrilor ei. Femeia-pompier intrase în concediu maternal după nașterea primului copil, iar timpul părea să nu mai fie așa de grăbit cu subofițerul cu veleități de artist. Perioada copilăriei în care, la dorința mamei, deprinsese tainele olăritului își lăsase, pare-se, amprenta asupra ei. De astă-dată, la ani buni distanță de vârsta școlară, Cristina a schimbat lutul cu ceara. Ț
"Poate că olăritul pe care l-am învățat când eram mică, așa ca pe o joacă, a lăsat ceva în urmă. Așa, după ani, m-am trezit că vreau să fac ceva asemănător. Să modelez. Dar nu în lut, ci în ceară și să sculptez în lumânări. Ce a ieșit? Tot felul de figurine decorative, colorate și parfumate, cărora le-am dat forme în funcție de imaginația și de inspirația mea de moment. Prietenii spun că sunt deosebite, motiv pentru care m-au cam lăsat fără ele", spune plutonierul Cristina Pîrvu, artista care crede că, până acum, a realizat vreo 200 de astfel de lucrări în ceară.
Elevă la "școala chineză"
Cum lucrul cu ceara caldă era ceva total nou pentru ea, femeia-pompier s-a documentat temeinic pe site-urile chinezești. S-a dus, cum îi place ei să spună, direct la sursa supremă de inspirație, direct la artizanii în domeniu.
"Chinezii sunt cei mai buni în domeniu și de aceea am studiat site-urile lor pentru a mă perfecționa în realizarea lumânărilor decorative. Am urmărit doar filmulețe, pentru că nu înțeleg o iotă în chineză. Și mi-a folosit. Așa am încercat să fac ce făceau ei pe site. Vreau să cred că mi-a ieșit", povestește Cristina cum a reușit să învețe să graveze diverse modele și chiar să-și perfecționeze în timp stilul de a sculpta în ceara caldă a lumânărilor.
Cuțitul de bucătărie, prima unealtă a sculptorului amator
La început a folosit cuțitul de bucătărie, apoi l-a înlocuit de cuțitașe modelatoare speciale, cu vârf și lamă ascuțite, care permit gravarea cu mare finețe a desenelor dorite în "trupul" lumânării.
În arsenalul Cristinei au apărut, firesc, matrițele în care doar la cald se face "trupul" lumânării, miezul peste care se așază, în operațiuni bine calculate, straturile de culori care vor acoperi mica operă de artă. Și, bineînțeles, esențele care, la final, dau tușa parfumată a lumânării decorative făcute manual.
"Cât lucrez la o lumânare? Nu mai mult de 30-40 de minute. Pui ceara caldă în matriță, apoi o scufunzi de mai multe ori, succesiv, în straturi de culori. După ce o lași la scurs, te apuci să o modelezi, să-i dai forma imaginată. Abilitatea de a sculpta rapid în ceară și timpul trebuie să fie elementele principale ale reușitei. Nu te miști repede, ceara se răcește și se casează. Se sparge și nu mai poți să faci nimic cu ea. O arunci. Mai contează și temperatura din încăpere, care trebuie să fie ceva mai ridicată", dezvăluie Cristina Pîrvu o parte din secretul reușitei unei mici opere de artă.
Judoka medaliată
Acum, plutonierul Cristina Pîrvu e într-o mică pauză de lucru. Prietenii și colegii de serviciu care au primit lumânări oferite în dar de ea o cam asaltează cu cereri personalizate. Însă serviciul, dar și al doilea copil pe care l-a adus pe lume - o fetiță - o cam țin departe de masa de lucru, de ceara caldă și de cuțitașele modelatoare. Are însă timp pentru sport și pentru poezie. Pentru că femeia-pompier, este și judoka! Un sportiv de performanță care nici după două nașteri nu stă deoparte de tatami.
Poezia, dar de la tată
Cristina e și purtător de cuvânt al pompierilor vrânceni, așa că își îmbină abilitățile fizice cu cele de comunicare.
"Mă antrenez cât pot pentru a mă menține în formă. Sunt medaliată la concursuri naționale și internaționale organizate de Ministerul de Interne, atât la individual, cât și pe echipe. Iar poezia... Aici e un dar cu totul special pe care l-am primit de tatăl meu, căruia îi plăcea, când eram mică, să facă jocuri de cuvinte cu mine și să vorbim în rime", a mai spus Cristina Pîrvu, purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, artista care, când nu sculptează în ceară și nu scrie poezii, își pune kimonoul pentru judo.
