Cuprins:
O sursă de energie neexplorată
Hidrogenul alb, cunoscut și sub numele de hidrogen „natural” sau „geologic”, a atras tot mai mult atenția datorită potențialului său de a înlocui combustibilii fosili.
Deși existența sa în scoarța terestră a fost sugerată de cercetători încă din urmă cu câteva decenii, abia recent geologii au început să studieze modul în care se formează și unde ar putea fi localizat în cantități suficient de mari pentru a fi exploatat la scară largă.
Pentru a găsi răspunsuri, o echipă de cercetători a utilizat modele computerizate pentru a analiza mișcarea plăcilor tectonice și pentru a identifica regiunile cu condiții favorabile formării hidrogenului alb.
Studiul, publicat în revista Science Advances, indică faptul că lanțuri muntoase precum Pirineii și Alpii europeni ar putea fi zone-cheie pentru acest tip de resurse.
Combustibil curat, dar greu de obținut
Hidrogenul este considerat de mult timp o alternativă ecologică, deoarece, atunci când este ars, produce doar apă. Este folosit în industrii cu un consum ridicat de energie, precum aviația și producția de oțel.
Cu toate acestea, cea mai mare parte a hidrogenului utilizat astăzi este obținut prin metode care implică combustibili fosili, reducându-i beneficiile pentru mediu.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Tocmai de aceea, descoperirea unor rezerve naturale de hidrogen alb ar putea avea un impact major asupra tranziției energetice.
Interes în creștere
Interesul pentru hidrogenul alb a crescut semnificativ după o descoperire accidentală din 1987, în Mali. Atunci, o fântână de apă a explodat după ce un muncitor s-a aplecat cu o țigară aprinsă peste marginea sa.
Deși inițial fântâna a fost sigilată, ea a fost redeschisă în 2011 și, de atunci, produce hidrogen utilizat pentru alimentarea unui sat.
Rezerve de hidrogen alb au fost identificate în diverse locuri, inclusiv în SUA, Australia și Franța, însă provocarea majoră rămâne găsirea unor depozite suficient de mari pentru a putea fi exploatate economic.
Cum se formează hidrogenul alb
Potrivit cercetătorului Frank Zwaan, de la Centrul Helmholtz pentru Geoștiințe din Germania, natura produce hidrogen în mod natural, dar până acum această sursă nu a fost explorată sistematic pentru producerea de energie.
Gazul se formează prin mai multe procese, inclusiv descompunerea radioactivă a mineralelor din scoarță. Totuși, studiul echipei lui Zwaan s-a concentrat pe un mecanism numit „serpentizare”.
Acest proces are loc atunci când apa interacționează cu rocile bogate în fier din mantaua Pământului, generând hidrogen.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Rocile mantalei se află, de obicei, la adâncimi mari, unde accesul apei este limitat. Însă, pe parcursul a milioane de ani, procesele geologice le pot împinge spre suprafață, fie în zone unde continentele se despart, fie în locuri unde acestea se ciocnesc, cum se întâmplă în lanțurile muntoase.
Zone promițătoare pentru extracție
Modelarea plăcilor tectonice a permis cercetătorilor să identifice regiunile în care rocile de manta au fost aduse la suprafață în cantități mari. Astfel, studiul sugerează că lanțuri muntoase precum Pirineii, Alpii europeni și anumite părți ale Himalayei ar putea avea un potențial ridicat pentru generarea de hidrogen alb.
Geochimistul Geoffrey Ellis, de la US Geological Survey, consideră că ceea ce aduce nou această cercetare este abordarea cantitativă pentru evaluarea resurselor de hidrogen alb din diverse regiuni.
Următorii pași în explorare
Principala provocare rămâne identificarea zonelor în care hidrogenul alb s-a acumulat în rezervoare mari, care pot fi exploatate prin forare. O altă posibilitate este stimularea artificială a procesului de serpentizare, prin injectarea de apă în zonele unde rocile mantalei sunt aproape de suprafață.
Explorările sunt deja în desfășurare în Franța, Balcani și SUA, iar noile descoperiri ar putea contribui la dezvoltarea unei industrii dedicate hidrogenului alb.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Cu toate acestea, construirea unei infrastructuri viabile pentru extracție, stocare și transport va necesita timp. Frank Zwaan estimează că vor trece câteva decenii până când hidrogenul alb va deveni o soluție comercială.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)