România are de două ori mai multe posturi pentru profesori rămase neocupate în școli, față de acum 10 ani. Numărul profesorilor tineri scade

O deteriorare rapidă și continuă

Faptul că ponderea posturilor neocupate s-a dublat într-un deceniu indică o deteriorare rapidă și continuă a atractivității profesiei de dascăl. În același timp, România se remarcă printr-o pondere substanțială a profesorilor în vârstă, dar și prin lipsa unor alternative pentru intrarea în sistem a celor din alte domenii.

O forță de muncă îmbătrânită sugerează că profesia nu este suficient de atractivă pentru tineri, care ar trebui să preia ștafeta. Aceasta implică o problemă iminentă de înlocuire a generațiilor. Pe măsură ce profesorii actuali se vor pensiona, golurile vor deveni și mai mari, iar experiența acumulată se va pierde.

Multe țări permit profesioniștilor din alte domenii (ingineri, economiști, artiști etc.) să intre în învățământ după o formare pedagogică rapidă, aducând o perspectivă nouă și experiență practică. În România, rigiditatea sistemului limitează accesul la un bazin mai larg de talente, chiar și în condițiile unei penurii de personal.

De cinci ori mai mare decât în Bulgaria

Raportul arată că România se încadrează în rândul țărilor unde posturile de profesor sunt scoase la concurs la nivel central și prezintă datele privind locurile rămase vacante din cauza lipsei de concurenți care îndeplinesc cerințele.

Astfel, conform analizei OCDE, ponderea locurilor rămase neocupate la începutul anului școlar 2022-2023 era de 1,9%. Procentul este de aproape două ori mai mare decât în 2014-2015 (1%).

În alte țări cu același sistem de angajări, din cadrul OCDE, situația este cu totul alta privind ponderea posturilor rămase neocupate: Japonia – 0,2%, Franța – 0,1%, Coreea de Sud – 0%. 

În același timp, procentul locurilor neocupate raportat de România pentru 2022-2023 este de două ori sau chiar de cinci ori mai mare decât țări unde angajările se fac autonom, la nivel de școală: Letonia – 1,1%, Polonia – 1%, Bulgaria – 0,4%.

Cu toate acestea, situația în România este „mai bună” decât țări cu deficit major de profesori luate în calcul comparativ de OCDE, precum Suedia (5% posturi neocupate în 2022-2023, în scădere de la 7% în 2014-2015) sau Austria (4,6% în 2022-2023, de peste două ori mai mult decât cu 10 ani în urmă).

Cei mai mulți dascăli au peste 50 de ani

„Education at a Glance 2025” analizează și situația cadrelor didactice din punct de vedere al vârstei. În România, ponderea profesorilor de gimnaziu cu vârste de sub 30 de ani a scăzut, iar cea a profesorilor cu vârste de peste 50 de ani a crescut în ritm mai alert decât media OCDE, pe parcursul ultimului deceniu. 

Astfel, se remarcă o întinerire a cadrelor didactice în învățământul preșcolar, unde ponderea profesorilor cu vârste de peste 50 de ani a scăzut abrupt, de la 35% în 2013 la 21% în 2023. 

O stagnare în cazul profesorilor de școală primară (variații de 1 punct procentual între 2013 și 2023 atât pentru profesorii de sub 30 de ani – 12%, cât și pentru cei cu vârste de peste 50 de ani – 30%).

În cazul profesorilor de gimnaziu, ponderea tinerilor a scăzut de la 13% în 2013 la doar 8% în 2023, iar cea a profesorilor cu vârste de peste 50 de ani a crescut de la 29% la 32% în același interval.

Ponderea cea mai ridicată a profesorilor peste 50 de ani (peste 45% în 2023) se înregistrează în: Lituania, Letonia, Grecia, Portugalia, Estonia, Italia (chiar și în pofida unei scăderi de la aproape 70% la 52%), Ungaria, Slovenia, Bulgaria, Islanda.

Nu oferă oportunități

De asemenea, raportul mai arată că România nu oferă oportunități persoanelor din alte domenii de activitate pentru a accede la catedră, așa cum oferă majoritatea țărilor OCDE.

16 din 28 de țări care au astfel de date precizează că au adoptat rute de acces pentru cei care incep cariera didactică drept o a doua carieră.

România se află însă printre cele 12 sisteme de educație (Costa Rica, Islanda, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovenia, Spania, Turcia, Anglia și Belgia – comunitatea franceză), unde cei care doresc să schimbe cariera pentru una didactică sunt obligați să urmeze procese de formare ca ceilalți candidați pentru posturi de profesori calificați. 

Plata cu ora, redusă cu peste 50%

Începând cu 1 septembrie 2025, plata pentru orele suplimentare ale profesorilor debutanți va fi redusă cu peste 50%. Această măsură a stârnit critici vehemente în rândul cadrelor didactice, afectând motivația și calitatea actului educațional.

Noile reglementări vor avea un impact semnificativ asupra volumului de muncă al profesorilor. Mulți vor fi nevoiți să predea în mai multe școli pentru a-și realiza norma, în condițiile unei remunerații reduse.

Sistemul de învățământ din România are mulți profesori dedicați profesiei, pentru care elevii reprezintă preocuparea principală. 

Nu sunt interesați neapărat de bani, ci pun pe primul plan interesul copiilor. Unul dintre acești profesori este Ioan Brânzan, din Sebeș, județul Alba, care continuă să predea la catedră și la vârsta de 80 de ani.

Profesorul de fizică este de 13 ani la pensie, dar a continuat să meargă la școală, plătit cu ora. În decursul carierei sale de peste 55 de ani a format mii de elevi care au ajuns, ulterior, ingineri, medici, profesori universitari, directori de bănci. 

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro