România are resurse, dar românii nu au acces la ele: ”Sărăcia energetică” pune la hibernare jumătate din populația țării

La întâlnirea din 4 decembrie dintre reprezentanții Ministerului Energiei și ai sindicatelor din energetică s-a discutat despre cele șapte teme principale ale noulului proiect de Strategie energetică: 1. Creșterea aportului energetic al României pe piețele regionale și europene prin valorificare resurselor energetice primare naționale; 2. România, furnizor regional de securitate energetică; 3. Piețe de energie competitive, baza unei economii competitive; 4. Energie curată și eficiență energetică; 5. Modernizarea sistemului de guvernanță energetică; 6. Asigurarea accesului la energiei electrică și termică pentru toți consumatorii; 7. Protecția consumatorului vulnerabil și reducerea sărăciei energetice.

Dacă primele șase puncte sunt clare și într-o lumină optimistă – adică avem resurse suficiente pentru a deveni ”un furnizor regional de securitate energetică” -, ultimul arată că situația este extrem de delicată în cazul cetățenilor României, care sunt expuși ”sărăciei energetice”.

Astfel, România se bucură de un mix energetic echilibrat și diversificat. Beneficiem de importante resurse energetice interne: cărbune, petrol, gaze naturale. Avem potențial hidroenergetic semnificativ și rezerve de uraniu pentru centralele nucleare. Toate aceste resurse ne ajută să fim competitivi la nivel regional. Cu toate acestea, se pune problema, la nivelul cel mai înalt, chiar în Strategia Energetică, imposibilității accesării acestor resurse de către o categorie importantă de cetățeni români. Adică, suntem lideri regionali care pe plan intern sunt ”praf”!

Cei mai vulnerabili sunt pensionarii săraci

”Sărăcia energetică desemnează situația gospodăriilor care nu-și pot încălzi locuințele la un nivel suficient și/sau nu pot acoperi cheltuielile cu alte servicii energetice de bază. Sărăcia energetică constituie o problemă socială importantă: are un impact negativ semnificativ asupra sănătății publice, este un factor de adâncire a stării sociale de sărăcie și de marginalizare socială”, spune proiectul de Strategie Energetică.

Conformm cifrelor, din totalul de 7,5 milioane de gospodării din România, aproximativ 3,74 milioane nu sunt încălzite decât parțial sau deloc.

Cel mai rău o duce populația din mediu rural, unde 90% din locuințe sunt încălzite parțial.

Pentru a îmblânzi situația, anul viitor, la 1 aprilie, va intra în vigoare Legea 196/2016, privind venitul minimde incluziune. Acesta reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal –  adică o hibernare mai dulce, ca să spunem așa.

Venitul minim de incluziune se va compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare: a) ajutor de incluziune; b) ajutor pentru familia cu copii; c) supliment pentru locuire.

Vor putea beneficia de venit minim de incluziune familia şi persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 600 de lei, inclusiv.

Concret, pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru locuire care se acordă în sezonul rece persoanelor singure sau familiilor care au un venituri nete lunare de până la 600 de lei și persoanelor cu vârste de peste 60 de ani cu venituri nete lunare medii de până în 800 de lei.

Numărul pensiilor minime a crescut cu 36.7%  față de anul trecut

Pentru acești consumatori vulnerabili valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru încălzirea cu gaze naturale este de 260 de lei, pentru încălzirea cu energie electrică este de 240 de lei, iar pentru combustibili solizi sau petrolieri de 80 de lei. În acest ultim caz, trebuie spus că un metru cub de lemn de foc costă 600 de lei, cel puțin, iar trecerea sezonului rece necesită cel puțin un metru cub de lemn pe lună de sezon rece într-o gospodărie. De asemnea, 47% din locuințele României sunt încălzite cu lemn…

În fine, ajutorul pentru locuire în cazul încălzirii centralizate se acordă în funcție de zonă și tip de locuință conform anexei 2 din Legea 196/2016.

Conform studiilor Autorității Naționale pentru Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) principala grupă de vârstă din categoria ”consumatorilor vulnerabili” de energie sunt pensionarii.

Menționăm că în octombrie 2016 numărul vârstnicilor cu pensii sociale minime (astăzi ele sunt de 520 de lei) era de 569.871 de persoane.  În octombrie 2017, numărul pensiilor minime ajunsese la 810.789 – adică a crescut cu 241.000 de pensionari săraci (36,7%).

Majoritatea acestor oameni trăiesc iarna în frig, deși țara lor este ”furnizor regional de securitate energetică”.

Iar dacă datele de mai sus par informații neplăcute, vestea cu adevărat rea este cea conform căreia peste trei săptămâni se scumpește curentul electric. Astfel, prețul energiei pentru consumatorii care sunt alimentați în regim de serviciu universal va crește de la 1 ianuarie, energia în perioada de vârf de consum, între orele 18:00 – 22:00, urmând să fie mai scumpă cu 13%, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE