Elena Mateescu, director ANM, despre cum ne va influența fenomenul El Niño: „Va avea efecte destul de puternice”

Elena Mateescu: Europa se încălzește mai rapid

România nu va fi ocolită de impactul fenomenului El Nino, spune Elena Mateescu. „Avem de-a face mai mult sau mai puțin cu urmări ale fenomenului El Nino, însă cu siguranță variabilitatea regională își va spune cuvântul. Până la urmă, Pacificul mai cald determină creșterea temperaturii la nivel global și aceasta nu înseamnă că nu este influențat și continentul european”, a declarat Elena Mateescu la Antena 3 CNN.

Conform specialistului, cele mai recente date arată că Europa se încălzește mai rapid comparativ cu alte regiuni ale lumii. „Cel puțin ultimele date arată că Europa se încălzește în medie cu un grad mai mult decât celelalte continente și nici România nu face excepție”, a spus Elena Mateescu.

An El Niño will likely arrive later in the year, according to sea level data from Sentinel-6 Michael Freilich. The satellite—which measures the height of the entire ocean every 10 days—captured a swell of warm water hundreds of miles wide in the Pacific Ocean off the coast of… pic.twitter.com/8olthcBjEJ
— NASA Earth (@NASAEarth) May 27, 2026
 

Iar tendința de creștere a temperaturilor se va menține și în perioada următoare. „Așteptând această tendință cu siguranță următoarea perioadă, cel puțin până la finalul anului și anul viitor, acest fenomen va avea efecte destul de puternice asupra creșterii temperaturii aerului”, a precizat directorul ANM.

Ploi torențiale, vijelii și grindină la începutul verii, în România

Elena Mateescu a avertizat că începutul verii 2026 va fi marcat de episoade de instabilitate atmosferică accentuată. „În România, avem un debut de vară 2026 în care fenomenele de instabilitate atmosferică vor fi unele accentuate: ploi torențiale, pe secvențe scurte de timp 15-25 l/mp, iar pe spații mici 40-60 l/mp, vijelie, pentru că este posibil să consemnăm și rafale de 45-55 km/h”, a explicat specialistul.

Potrivit șefei ANM, perioada următoare va aduce frecvent ploi torențiale, în special după-amiaza: „Așadar, o săptămână care va fi caracterizată de frecvente perioade în care, pe parcursul după-amiazelor, aversele să fie torențiale, însoțite de intensificări ale vântului, vijelii și izolat căderi de grindină”.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a avertizat astăzi că un nou episod El Nino, cu o probabilitate de 80% să se manifeste între iunie şi august 2026, ar putea amplifica fenomenele meteorologice extreme pe o planetă deja afectată de schimbările climatice.

Watch @UN Secretary-General @antonioguterres' message about the emerging El Niño that is set to influence global temperature and rainfall patterns, increasing the risk of extreme weather in the coming months.

More information ➡️ https://t.co/htyps0XfsE pic.twitter.com/ZZd5FnvqPO
— World Meteorological Organization (@WMO) June 2, 2026
 

Ce este fenomenul El Nino

El Nino este considerat cel mai important fenomen climatic natural de pe planetă. Denumirea provine de la pescarii peruani, care au observat încă din secolul al XIX-lea că, în anumite perioade, apa oceanului de lângă coastă devenea neobișnuit de caldă, iar capturile de pește scădeau drastic.

Fenomenul opus poartă numele de La Nina și este asociat cu răcirea apelor oceanice.

Cele două faze alternează la intervale de aproximativ doi până la șapte ani.

Ce se întâmplă în timpul unui episod El Nino

În mod normal, vânturile alizee împing apele calde de suprafață dinspre America de Sud către Asia și Australia, generând precipitații abundente în sud-estul Asiei și Oceania. În timpul unui episod El Nino, aceste vânturi slăbesc sau se opresc, iar apa caldă acumulată revine către coastele Americii de Sud.

2026 and 1997 are El Niño twins. But they didn't always look alike.

Subsurface ocean warmth developed faster in 1997, but 2026 caught up following a record-breaking Kelvin wave that formed in April.

A new westerly wind burst into June will keep these two years neck and neck. pic.twitter.com/LxlsU77sUv
— Ben Noll (@BenNollWeather) May 28, 2026
 

Acest fenomen poate provoca ploi torențiale și inundații în țări precum Ecuador și Peru, în timp ce în alte regiuni ale Pacificului crește riscul de caniculă, secetă și incendii de vegetație.

Un episod foarte puternic poate avea efecte inclusiv asupra vremii din India sau Africa de Sud.

Zona din România cea mai expusă fenomenelor extreme

O anumită regiune din România va fi puternic afectată de fenomene meteorologice extreme în următoarele decenii, arată Raportul Starea Climei, publicat pe platforma infoclima.ro.

Documentul, citat de CSID, a fost realizat de o echipă formată din 21 de oameni de știință, doctori și profesori și analizează efectele schimbărilor climatice asupra României, precum și proiecțiile pentru următorii ani.

Potrivit concluziilor raportului, nord-estul României se numără printre cele mai vulnerabile regiuni în fața furtunilor severe, grindinei de mari dimensiuni, vânturilor intense și tornadelor. „Furtunile severe, cele care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens și tornadele, sunt fenomene meteorologice extreme care au un impact major asupra infrastructurii, agriculturii și asupra comunităților din România. Observațiile istorice și previziunile climatice indică o creștere a frecvenței de apariție și intensității acestor fenomene în următoarele decenii, în contextul schimbărilor climatice”, se arată în raport.

A crescut numărul furtunilor severe în ultimii 8 ani

Specialiștii spun că, în ultimele opt decenii, s-a observat o creștere a numărului total de ore cu condiții favorabile pentru furtuni severe pe întreg teritoriul României, în special în partea de est a țării. Potrivit proiecțiilor pentru perioada 2025-2050 și pentru finalul secolului, riscul fenomenelor meteo extreme va continua să crească, în special în nordul României.

„Previziunile pentru viitorul apropiat (2025-2050) și pentru sfârșitul secolului indică o intensificare a acestor fenomene, în special în nordul României, unde riscul de grindină și furtuni violente este așteptat să crească semnificativ”, explică autorii raportului.

Cercetătorii spun că aceste schimbări sunt provocate în principal de creșterea umidității atmosferice, care favorizează instabilitatea atmosferică și dezvoltarea furtunilor severe.

Grindina și vijeliile vor deveni mai frecvente

Raportul citează mai multe studii europene care indică o creștere a frecvenței furtunilor severe în Europa Centrală și de Est. Studiile realizate de Púčik și Rädler arată că România se va confrunta cu o creștere semnificativă a condițiilor favorabile furtunilor severe, mai ales în scenariile climatice cu emisii ridicate de gaze cu efect de seră.

Conform raportului, probabilitatea apariției grindinei de mari dimensiuni ar putea crește cu 40-80% în Europa Centrală și de Est până la sfârșitul secolului. Pentru România, cercetătorii avertizează că nord-estul țării va fi printre cele mai afectate zone în ceea ce privește grindina de mari dimensiuni, în timp ce furtunile cu vânt intens ar putea deveni mai frecvente în sudul țării.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro