Rusia duce un „război hibrid” împotriva României şi Rep. Moldova, spune președinta Georgiei. Comentarii despre Călin Georgescu

Zurabișvili a cerut luni ţărilor occidentale să sprijine „mişcarea naţională” care pledează pentru aderarea Georgiei în Uniunea Europeană (UE), după ce zeci de mii de manifestanți au ieşit pe străzi pentru a cincea seară consecutiv şi s-au confruntat cu poliţia, fiind respinși cu tunuri cu apă şi gaze lacrimogene. Protestele din Georgia au izbucnit după ce guvernul de la Tbilisi a anunţat că amână până în 2028 negocierile pentru aderarea la UE.

Apel la un sprijin puternic din partea Occidentului

Președinta prooccidentală a Georgiei a declarat că sprijinul puternic din partea Occidentului este „singura cale politică de ieşire din această criză”. „Nu există nicio altă reţetă politică”, a spus ea în interviul acordat pentru Reuters.

Salome Zurabișvili (72 de ani) a vorbit cu puţin timp înainte ca protestatarii şi poliţia să-şi reia confruntările pentru a cincea noapte consecutiv de când partidul de guvernământ Visul Georgian a declarat săptămâna trecută că suspendă discuţiile privind aderarea la UE. Criticii au văzut acest anunţ ca pe o confirmare a unei schimbări a direcției strategice influenţate de Rusia, îndepărtându-se de politicile prooccidentale şi revenind pe orbita Moscovei.

Recomandări

Bogdan Șchiop, lider sindical în administrația publică: „În acelaşi timp în care anunţă concedieri, se înfiinţează instituţii noi, agenţii noi, pur politice” | Interviu

Zurabișvili, care a protestat personal faţă de acţiunile poliţiei georgiene, a declarat pentru Reuters că doreşte ca ţările europene să trimită un „mesaj foarte clar” că nu vor recunoaşte rezultatul alegerilor desfășurate în octombrie în Georgia, în care Visul Georgian și-a arogat victoria cu 54% din voturi, şi că vor face presiuni pentru repetarea alegerilor în mod corect. Zurabișvili şi partidele de opoziţie au declarat că scrutinul a fost fraudat, o acuzaţie negată atât de Visul Georgian, condus de miliardarul prorus Bidzina Ivanișvili, cât şi de Comisia Electorală.

Războiul hibrid al Rusiei împotriva Rep. Moldova și a României

Pe de altă parte, în ultimele zile preşedinta Georgiei a invocat de mai multe ori situaţiile electorale din Republica Moldova şi România, pentru a argumenta că Moscova se amestecă în alegeri şi duce în regiune un război hibrid. De altfel, ea şi Maia Sandu, preşedinta Republicii Moldova, au vorbit luni la telefon, în timp ce Ministerul de Externe de la Bucureşti a transmis că România este solidară cu poporul georgian „în lupta sa legitimă pentru demnitate, libertate şi un viitor european”.

„Înainte de România, au existat Moldova (salvată de diaspora sa) şi Georgia”, a scris marţi, pe X, preşedinta Georgiei, comentând un articol publicat de deputatul francez Frédéric Petit, membru în comisia de afaceri externe a Adunării Naţionale din Franţa.

Recomandări

Sistemul de eliberare a certificatelor de deces în sectorul 1 din București a picat ore întregi și și-a revenit când se termina programul

Avant la Roumanie il y a eu la Moldavie (sauvée par sa diaspora) et la Géorgie. Les manifestations massives daujourdhui sont le résultat de la fraude électorale massive suivie de la tentative du pouvoir sappuyant sur cette élection usurpée des e détourner de lUE https://t.co/ankBQfjeoV

— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) December 3, 2024

Deputatul francez, care se ocupă de diaspora franceză din Europa de Est şi Balcani, a scris despre candidatul la președinția României Călin Georgescu că a ieşit victorios în primul tur al alegerilor prezidenţiale din România graţie „Tik Tok şi unor puteri străine care i-au susţinut ascensiunea prin algoritmi”.

„Scopul final este de a paraliza politic ţara şi de a o desprinde treptat de NATO şi UE. România este o ţară-cheie pe flancul estic şi pentru politica noastră de securitate în Marea Neagră. Un caz de manual de manipulare electorală care ar trebui să ne avertizeze cu privire la metodele utilizate pentru destabilizarea democraţiilor noastre”, spune Frédéric Petit în postarea pe X comentată de preşedinta Georgiei.

Salome Zurabișvili comentase şi luni pe tema victoriei lui Călin Georgescu în turul întâi al alegerilor prezidențiale din România. „Peste tot interpuşii ruşi fac aceleaşi promisiuni preelectorale”, a scris pe X preşedinta Georgiei, împărtăşind o postare a unui utilizator de X care scrisese că Georgescu, „candidatul pro-rus care are în prezent cele mai mari şanse de a deveni viitorul preşedinte al României, a promis că va interzice toate partidele politice dacă va câştiga”.

Recomandări

Jocul papagalului: în curând, în ghearele unui urs din apropierea ta. România e penetrată de interesele Rusiei cu o brutalitate abia temperată

Everywhere Russian proxies make the same pre electoral promises… https://t.co/tnYSgaRZ4A

— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) December 2, 2024

Kremlinul amenință Georgia

După ce liderul rus Vladimir Putin a lăudat „curajul și caracterul” autorităților georgiene, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a făcut ca de obicei pe nevinovatul și a susținut că Moscova nu este implicată în tensiunile de la Tbilisi. Pe de altă parte, fostul președinte rus Dmitri Medvedev, în prezent vicesecretar al Consiliului de Securitate al Rusiei, i-a amenințat în mod explicit pe manifestanții georgieni prooccidentali, susținând specific retoricii Moscovei că „alunecă rapid pe calea Ucrainei, într-un abis întunecat” și că se va termina „foarte rău” pentru ei.

Rusia a dus un război de scurtă durată împotriva Georgiei în primele luni de mandat ale lui Dmitri Medvedev la Kremlin, în august 2008. De atunci, Moscova a recunoscut drept independente două regiuni separatiste georgiene: Osetia de Sud și Abhazia. Acesta este motivul pentru care puterea de la Tbilisi evită cu orice preț să fie asociată cu influența rusă, asta deși toți pașii pe care îi face și retorica pe care o folosește arată o apropiere clară de Moscova.

Zurabișvili a negat că situaţia din Georgia ar putea ajunge într-o revoluţie precum cele care au adus anterior la putere guverne pro-occidentale la Tbilisi și la Kiev.

SUA şi UE şi-au exprimat îngrijorarea faţă de regresul democratic al Georgiei, o ţară din Caucaz cu 3,7 milioane de locuitori, situată la intersecţia dintre Europa şi Asia şi care a fost ocupată cândva de Uniunea Sovietică.

Georgia riscă să cadă cu totul pe orbita Moscovei

Guvernul de la Tbilisi, care a promulgat o lege împotriva „agenţilor străini” după modelul celei din Rusia, pretinde că acţionează pentru a proteja Georgia de interferenţele externe şi pentru a o împiedica să fie târâtă, precum Ucraina, într-un război cu Rusia.

Prim-ministrul Irakli Kobahidze a acuzat opoziţia de „violenţă coordonată” care vizează răsturnarea ordinii constituţionale. Luni, în cadrul unui briefing, acesta a exclus posibilitatea unor discuţii cu opoziţia pentru a pune capăt crizei.

Avocatul Poporului din Georgia a declarat că 124 din cele 156 de persoane arestate la mitinguri s-au plâns că poliţia a folosit violenţa împotriva lor.

SUA au condamnat la rândul lor utilizarea excesivă a forţei din partea poliției georgiene și au suspendat parteneriatul strategic.

Într-o acţiune comună cu vecinii baltici Letonia şi Estonia, Lituania a declarat că refuză intrarea pe teritoriul său a lui Bidzina Ivanişvili, oligarhul care a fondat şi conduce Visul Georgian, şi a zece oficiali georgieni din cadrul Ministerului de Interne „din cauza responsabilităţii lor pentru încălcarea drepturilor omului”.

Ilia Topuria, un luptător georgian de arte marţiale cu un număr mare de fani în ţară, a scris într-o postare pe Instagram: „Mă opun deciziei de a încheia negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Mi-e ruşine să văd cum sunt trataţi copiii din Georgia. Asta nu se numeşte libertate”.

Urmărește-ne pe Google News