Investigația VRT, efectuată în colaborare cu Rețeaua Jurnaliștilor de Investigație, dezvăluie că Rusia recrutează acești „agenți de unică folosință” prin intermediul unei rețele de hackeri pro-Kremlin pe Telegram formată din aproximativ 8.000 de membri.
Această rețea afirmă că acționează împotriva oricărui susținător al Ucrainei, atacând în acest sens doar în Belgia website-uri guvernamentale și ale unor municipalități.
Un jurnalist de la VRT a reușit să se infiltreze în rețea și i s-a atribuit o primă misiune după câteva luni, care consta în lipirea a „zece autocolante «Fuck Nato»” („La naiba cu NATO”) în cartierul european din Bruxelles în schimbul unei plăți de 50 de dolari efectuate în criptomonede. Într-o altă misiune, coordonatorii din Rusia i-au cerut să colecteze 30 de adrese de e-mail ale unor jurnaliști belgieni.
Potrivit VRT, rețeaua nu activează doar în Belgia, ci și în alte țări care susțin Ucraina. În ianuarie 2024, un cetățean ucrainean în vârstă de 51 de ani a fost recrutat pentru a incendia o fabrică de vopsea din Polonia în schimbul a 4.000 de dolari, dar a fost arestat înainte de misiune. Ulterior, în Germania, un sabotor a primit 100 de euro pentru a pulveriza spumă de construcție în țevile de eșapament a 200 de mașini.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ee6877e758a1c671f20f2623d1445c5.jpg)
Autoritățile belgiene și NATO sunt conștiente de aceste metode. Potrivit Siguranței Statului, serviciul secret al Belgiei, Rusia recurge la „agenți de unică folosință” pentru a crea impresia că poate acționa oriunde dorește fără a fi identificat comanditarul misiunilor de sabotaj.
„Misiunile contractate de către acești lucrători independenți sau organizații infracționale variază de la strângerea de informații și propagandă până la recunoaștere militară și sabotaj”, subliniază serviciul secret belgian în ultimul său raport.
NATO urmărește de asemenea îndeaproape acest fenomen care s-a extins în ultimii ani după expulzarea unor spioni ruși care operau în Europa sub acoperire diplomatică. Un prim val de expulzări a avut loc după otrăvirea, în martie 2018, a fostului agent dublu rus Serghei Skripal, la Salisbury, în Anglia, iar un al doilea val a urmat după lansarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, la 24 februarie 2022.
„De atunci, strategia s-a schimbat și am observat o creștere a recrutării online pentru activități infracționale. Este o problemă reală, deoarece acest tip de recrutare este greu de urmărit”, explică James Appathurai, adjunctul secretarului general al NATO pentru inovare, amenințări hibride și securitate cibernetică.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_b79fb1dabf7273b23c6edd4448b74afc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_7b0c91be799069fd5455258a2481e3b9.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ea6bc32fa52d18eb878eb6aa9f75dbbc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_00aaf892f1526dcbd1d43fbfee195a66.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_ca854c8dbfb5119df31c9dd605d354bd.jpg)