Să economisesc sau să cheltuiesc? Cum îți influențează decizia revenirea surprinzătoare a economiei românești pe final de an (Publicitate)

Când activitatea economică e în scădere iar perspectivele sunt pesimiste, aproape toată lumea este tentată să își restrângă consumul, uneori chiar mai mult decât o impune o eventuală scădere a veniturilor. Așa se face că sumele din conturile de economii ajung să crească încă mai repede decât înainte, în perioadele de prosperitate. Fenomenul este prezent în majoritatea economiilor dezvoltate și a putut fi remarcat și în România pentru prima dată în 2010, ca urmare a crizei financiare.

Pe de altă parte, rezultatul acestor abordări individuale este el însuși dăunător pentru economie. Dacă populația taie din cheltuieli, asta face ca unele afaceri să meargă mai rău din lipsă de vânzări și să își concedieze sau să reducă veniturile pentru propriii angajați; lucru care la rândul său îi face pe aceștia să devină mai precauți și să economisească, alimentând această spirală la nesfârșit.

Pentru guverne, acesta este unul din argumentele în urma cărora au ajuns la concluzia că austeritatea nu funcționează și că metoda cea mai rapidă de scoatere a unei economii din recesiune este acordarea de stimuli, chiar și cu riscul inflației – tot mai rar materializat. În unele țări s-a ajuns chiar ca banii să fie plătiți cash către fiecare cetățean. Japonia a început acestă practică în timpul crizei din 2009, cu plăți echivalente cu 100-200 de dolari, iar SUA a dus-o anul trecut la o amploare fără precedent – fiecare cetățean adult a primit câte un cec de 1200 de dolari iar familiile cu copii ceva mai mult, în cadrul CARES Act, un program cu o valoare totală de 2200 de miliarde de dolari și din care doar această componentă a costat 300 de miliarde de dolari. Logica din spatele plăților directe este aceea că ele sunt cele mai predispuse să fie cheltuite imediat, pentru lucruri de strictă necesitate, și astfel să stimuleze revenirea economică, în vreme ce restul măsurilor tind să favorizeze concentrarea și mai mare a capitalurilor, fără efect imediat asupra economiei.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

În Europa nu au fost acordate deocamdată astfel de plăți directe, însă toate țările au decis ca de data aceasta să încerce să depășească recesiunea nu prin austeritate ci prin stimulente, în măsura posibilităților. Potrivit unei analize realizate de agenția de rating Moody’s, România a alocat cel mai mic pachet de stimuli din Europa Centrală și de Est, echivalent cu 4% din PIB, mult sub Bulgaria și Croația (7-8%), Slovenia și Slovacia (10%), Polonia și Ungaria (până la 12%) sau Cehia (peste 20%).

Totuși, chiar și în aceste condiții, România a reușit o performanță remarcabilă: în trimestrul al patrulea al anului trecut, creșterea economică a fost probabil (câteva țări nu au raportat încă datele) cea mai mare din UE, de 5,3% față de trimestrul anterior – mult peste media de doar 0,3% la nivelul întregii uniuni. Pe tot anul 2020, economia tot a scăzut, cu 3,9%, adică mult mai abrupt decât estimarea de -1,2% din primăvară dar ceva mai puțin decât cea mai recentă, care indica -4,2%. Chiar dacă momentul dificil este încă departe de a fi depășit, evoluția surprinzătoare de pe final de an ar putea fi un semn că România ar putea reveni pe creștere ceva mai repede decât ar fi putut spera.

Asta înseamnă că amenințarea falimentelor și a concedierilor masive, a facturilor întârziate, a tăierilor de salarii la stat sau a creșterilor de taxe este ceva mai puțin probabilă.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Prin urmare, apare întrebarea firească pentru bugetul tău de familie: ce să fac, să cheltuiesc mai mult pentru a cumpăra lucrurile pe care le-am amânat până acum și, astfel, pentru a contribui la revenirea economiei? Sau să continui să economisesc pentru cazul că mă voi regăsi de partea greșită a creșterii? Răspunsul depinde de la o situație la alta:

Când să economisești

În cazul în care nu ai încă economii care să-ți acopere cel puțin un an de venituri, economisirea este recomandabilă oricând iar spectrul unei recesiuni prelungite poate servi chiar ca o motivație în plus. Despre cum să îți faci o strategie de economisire poți citi în articolul „Bugetul personal, la fel de important precum cel național. Câțiva pași ca să ai bani în buzunar dacă următorul salariu nu mai vine” .

Chiar și dacă ai economii suficiente pentru măcar un an, în cazul în care locul tău de muncă sau afacerea ta suferă sau par în pericol de pe urma crizei economice, este de asemenea o idee bună să strângi și mai mulți bani, lună de lună, până când economia revine iar pe plus după calculele făcute la un an întreg distanță.

Când să cheltuiești

Dacă ai economii suficiente pentru măcar un an și perspective financiare solide în continuare, nu-i obligatoriu să economisești mai mult ca înainte. Uneori dimpotrivă – unele lucruri se pot dovedi mai ieftine sau mai ușor de obținut. Dacă, de exemplu, aveai de făcut o renovare pentru care nu găseai meseriași de încredere, acum poate fi un moment bun. La fel stau lucrurile și în cazul investițiilor care îți pot aduce bani mai târziu, fie că e vorba de unele clasice fie de așa-numitele investiții pasive. Despre cele din urmă, poți citi mai multe în articolul „Cum să economisești bani fără să renunți la aproape nimic. Câteva ponturi pe care niciun consilier financiar nu ți le dă”

Recomandări

Călin Georgescu va cere reintroducerea serviciului militar obligatoriu, dacă devine președintele României: „Înnobilează tinerii, reface cultul onoarei și demnității”

Chiar și atunci când economiile existente nu sunt mulțumitoare sau chiar lipsesc cu totul, există câteva cazuri în care este de preferat să nu te abții de la cheltuire. În primul rând, problemele de sănătate care riscă să se agraveze ar trebui să le rezolvi cu prioritate. La fel stau lucrurile cu datoriile care riscă să atragă în viitor dobânzi mai mari sau penalități – orice fel de „economie” în astfel de cazuri este una falsă, care va face lucrurile și mai dificile în cazul unei scăderi a veniturilor.

Înscrie-te și tu la cursurile de educație financiară de la Școala de Bani! https://www.scoaladebani.ro/curs-pentru-parinti?utm_campaign=libertatea”

Urmărește-ne pe Google News