Unul din trei angajați din România câștigă sub 2.700 de lei pe lună, firmele din marile orașe apelează la imigranți

Cuprins:

Ce salarii au, de fapt, cei mai mulți români

Raportul arată că distribuția salariilor este concentrată în zona veniturilor mici și medii. Aproximativ 33% dintre angajați câștigă sub 2.700 de lei net, în condițiile în care salariul minim este în jur de 2.600 de lei. În total, 58% dintre angajați au salarii sub 4.100 de lei net, adică sub aproximativ 800 de euro. Restul salariilor sunt împărțite astfel:

18% dintre angajați câștigă între 4.100 și 5.850 de lei
16% câștigă între 5.850 și 9.400 de lei
5% au salarii între 9.400 și 14.600 de lei
doar 3% câștigă peste 14.600 de lei pe lună

Potrivit raportului, această distribuție arată probleme mai vechi ale pieței muncii din România, legate de productivitate și de nivelul redus al veniturilor în multe sectoare.

Salariile cresc pe hârtie, dar scad în realitate

Chiar dacă salariile au crescut nominal în ultimul an, inflația a redus puterea de cumpărare.

Salariul mediu pe economie a crescut în decembrie 2025 cu mai puțin de 5% față de aceeași perioadă din 2024. În termeni reali însă, raportat la inflație, veniturile au scăzut cu aproximativ 4,5%, arată analiza.

Creșterea salariilor din sectorul privat a încetinit puternic, iar câștigurile din sectorul public au scăzut.

România are una dintre cele mai mici rate de ocupare din UE

Raportul arată și o altă problemă majoră: numărul persoanelor care lucrează este relativ mic comparativ cu restul Uniunii Europene. Rata de ocupare este de puțin peste 63%, iar în total aproximativ 7,7 milioane de persoane sunt considerate ocupate. Dintre acestea, aproximativ 6,7 milioane sunt salariați.

În același timp, șomajul a urcat la 6,1%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Situația este și mai dificilă în rândul tinerilor, unde numărul celor care nu lucrează și nu studiază rămâne ridicat.

Agricultura, considerată „șomaj mascat”

Autorii raportului atrag atenția și asupra ponderii mari a populației ocupate în agricultură. În multe cazuri, agricultura de subzistență funcționează ca un fel de „șomaj mascat”, pentru că activitatea economică generează foarte puțină valoare.

Specialiștii spun că o redistribuire mai bună a forței de muncă către sectoare mai productive ar putea crește economia și veniturile oamenilor.

Firmele din marile orașe aduc muncitori din afara UE

În timp ce rata de ocupare rămâne scăzută, multe firme spun că nu găsesc suficienți angajați, mai ales pentru muncile necalificate. Din acest motiv, companiile apelează tot mai des la muncitori din străinătate, în special din afara Uniunii Europene. Potrivit raportului, 61% dintre imigranții care vin în România provin din afara UE. Cei mai mulți vin din:

Ucraina – 15,2%
Marea Britanie – 8,5%
Nepal – 5,6%
Republica Moldova – 4,9%
Sri Lanka – 4,4%

Aproape jumătate dintre acești angajați lucrează în București și Ilfov, iar alți mulți se găsesc în județe precum Constanța, Timiș și Cluj.

În ce domenii lucrează cei mai mulți muncitori străini

Angajații veniți din afara Uniunii Europene sunt concentrați mai ales în domenii unde firmele au dificultăți în a găsi personal. Cele mai multe locuri de muncă ocupate de aceștia sunt în:

construcții – 21%
industria prelucrătoare – 20%
horeca – 15%
comerț – 13%

În România lucrează în prezent aproximativ 130.000–140.000 de muncitori străini, majoritatea din Asia, potrivit datelor oficiale ale Inspectoratului General pentru Imigrări. În 2026, încă 90.000 de lucrători străini ar putea veni să lucreze în România.