Sănătatea românească în cifre-surpriză: am făcut efortul de a dubla sumele între 2012 şi 2019, ce am obținut?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România este penultimul stat european la cheltuieli de sănătate. Ca pondere, cheltuim mult pe spitale pentru că investim infim în prevenție, arată cele mai recente date Eurostat, publicate zilele trecute.
Cuprins:
- Românii cheltuie pe sănătate echivalentul a 5,74% din PIB. Şi Bulgaria ne-a depăşit
- Avem o populaţie de 4 ori mai mică decât a Germaniei, dar cheltuieli cu sănătatea de 30 de ori mai mici
- Cheltuielile cu sănătatea, ajustate după diferenţele de preţuri dintre state
- Evoluţia în timp: Românii şi-au dublat cheltuielile pe bunuri şi servicii medicale, între 2012 şi 2019
- Pe ce dăm banii?
- Cheltuim mult pe spitale, pentru că investim infim în prevenție
Sistemele medicale sunt organizate şi finanţate diferit în statele membre UE, dar accesul universal la servicii de sănătate de calitate, la preţuri accesibile - şi pentru indivizi, şi pentru societate -, este considerat o nevoie de bază. În plus, aceasta este una dintre valorile comune ale sistemelor de sănătate din UE.
Românii cheltuie pe sănătate echivalentul a 5,74% din PIB. Şi Bulgaria ne-a depăşit
În anul 2019, România a cheltuit pe sănătate echivalentul a 5,74% din PIB. Procentual, doar Luxemburg a cheltuit mai puţin: 5,37% din PIB. Totuşi, în cazul Luxemburg, un PIB foarte mare explică procentul redus, pentru că acelaşi stat conduce clasamentul cheltuielilor cu sănătatea per capita, exprimate în euro (5.502 euro pe cap de locuitor, de peste 8 ori mai mult decât România).
În UE, raportul dintre cheltuielile cu sănătatea şi PIB este de 9,92%, iar statele campioane cheltuie şi mai mult:
- Germania: 11,7% din PIB;
- Franţa: 11,06% din PIB;
- Suedia: 10,87% din PIB;
- Belgia: 10,66% din PIB;
- Austria: 10,43% din PIB.
Practic, primele 5 ţări din clasamentul european alocă o felie dublă cheltuielilor cu sănătatea faţă de cea rezervată în România.
Şi Bulgaria ne-a depăşit, alocând echivalentul a 7,1% din produsul intern brut sănătăţii.
Avem o populaţie de 4 ori mai mică decât a Germaniei, dar cheltuieli cu sănătatea de 30 de ori mai mici
Să aruncăm o privire şi la cifrele absolute. În 2019, România a cheltuit pe sănătate 12,810 miliarde de euro, în vreme ce Germania a ajuns la 403,444 de miliarde de euro.
Practic, Germania are aproape dublul întregului PIB din România cheltuit numai în sănătate.
Germania are, într-adevăr, o populaţie de 4 ori mai mare decât a României dar, chiar şi-aşa, germanii au cheltuit de vreo 30 de ori mai mult decât românii pe servicii medicale.
Cheltuielile cu sănătatea nu sunt totuna cu bugetul pe sănătate al unei ţări, ci se referă la resursele economice dedicate funcţiilor de sănătate, excluzând investiţiile de capital.
Cu alte cuvinte, cheltuielile cu sănătatea înseamnă banii daţi pe bunuri şi servicii medicale consumate de rezidenţii acelei ţări, indiferent unde are loc acest consum (de exemplu, tratamentul poate avea loc în orice altă parte a lumii) şi indiferent cine plăteşte pentru el (statul, un asigurător privat, pacientul din propriul buzunar).
La capitolul cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor, doar 5 ţări europene nu au ajuns încă la pragul de 1.000 de euro în 2019. În ordine crescătoare:
- Bulgaria: 626 de euro;
- România: 661 de euro;
- Polonia: 906 euro;
- Croaţia: 931 de euro;
- Ungaria: 949 de euro.
Românii sunt, aşadar, pe penultimul loc în UE şi la cheltuieli de sănătate per capita.
Iar raportul dintre statul care cheltuie cel mai mult cu sănătatea per capita (Luxemburg) şi cel de la polul opus (Bulgaria) este de 8:1.
Cheltuielile cu sănătatea, ajustate după diferenţele de preţuri dintre state
Totuşi, decalajele dintre ţări sunt mai puţin izbitoare dacă le exprimăm în PPS - paritatea puterii de cumpărare standard, o măsură care ajustează potrivit diferenţelor de preţuri dintre state.
În acest caz, clasamentul ar fi condus de Germania (4.659 PPS pe cap de locuitor), Olanda (4.102 PPS), Austria (4.078 PPS) şi Suedia (3968 PPS).
Din nou, România e penultima din statele membre UE: 1.354 PPS, urmată imediat de Bulgaria: 1.317 PPS.
Practic, privind la cheltuielile per capita ajustate la nivelul de preţuri din acea ţară, statul de pe primul loc, Germania, a cheltuit de 3,5 ori mai mult decât cel de pe ultimul loc: Bulgaria (cam acelaşi raport e valabil şi dacă facem o comparaţie între Germania şi România).
Evoluţia în timp: Românii şi-au dublat cheltuielile pe bunuri şi servicii medicale, între 2012 şi 2019
Datele Eurostat permit şi o analiză a evoluţiei în timp a cheltuielilor cu sănătatea în 21 de state membre UE, în perioada 2012-2019.
Cu excepţia Greciei, toate statele analizate şi-au sporit cheltuielile pe bunuri şi servicii medicale în 2019 faţă de 2012.
Dintre ele, România a crescut cel mai mult faţă de 2012, dublându-şi cheltuielile cu sănătatea (+104%) - de la un total de 6,282 de miliarde de euro la 12,810 miliarde de euro.
Comparaţiile în state privind cheltuielile cu sănătatea sunt afectate nu doar de schimbările la capitolul preţuri, ci şi de fenomenele demografice. De aceea, este relevant şi cum au evoluat în timp cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor. Şi aici, România a avut cea mai mare creştere, între 2012 şi 2019: de 111,2%. Bulgaria a crescut cu 43,5%, Lituania, cu 74,4%, iar Estonia, cu 80,5%.
Cheltuielile cu servicii medicale şi PIB-ul sunt ambele influenţate de modificările preţurilor. Astfel, combinând cei doi indicatori, impactul inflaţiei poate fi anulat până la un anumit punct. Asta depinde de măsura în care evoluţia preţurilor reflectată în cheltuielile de sănătate este la un grad similar cu impactul lor asupra economiei ca întreg.
Un total de 14 state membre UE au raportat o rată mai mică de cheltuieli cu sănătatea raportate la PIB, în vreme ce alte 13 ţări au avut o fracţie mai mare în 2019.
De departe, cea mai mare scădere a fost în Irlanda (de la 10,7% din PIB, în 2012, la 6,7% din PIB în 2019).
România, în schimb, a crescut cel mai mult proporţia din PIB alocată sănătăţii, cu 1,2% mai mult în 2019 faţă de 2012. Tot în Europa, dar în afara UE, Norvegia a crescut şi mai mult fracţia din PIB alocată sănătăţii: cu 1,7%.
Pe ce dăm banii?
Găsim în baza de date Eurostat informaţii şi despre distribuirea pe capitole a cheltuielilor de sănătate:
- 56,8% din cheltuielile de sănătate în România s-au dus pe asistenţă curativă sau de reabilitare;
- 26,9%, pe bunuri medicale;
- 5,6%, pe îngrijire medicală pe termen lung;
- 5,5%, pe servicii auxiliare (cu funcţia nespecificată);
- 1,5%, pe prevenţie.
Cheltuim mult pe spitale, pentru că investim infim în prevenție
O astfel de distribuire este relativ comună la nivelul ţărilor europene. Majoritatea a alocat peste 50% din cheltuielile cu sănătatea costurilor de asistenţă curativă şi de reabilitare.
În ceea ce priveşte proporţia furnizorilor de serviciilor medicale în totalul cheltuielilor cu sănătate, spitalele continuă să primească felia cea mai mare din finanţe: 45,2% în România. Acesta este, în afara Croaţiei, cel mai mare procent din Europa pentru spitale, însă o serie de ţări sunt la rapoarte similare: Danemarca (43,5%), Spania (44,2%) sau Grecia (44,5%). Germania a rezervat cel mai puţin spitalelor: 27,6%.
Dacă ne raportăm la totalul din UE, 36,4% din totalul cheltuielilor de sănătate sunt dedicate spitalelor. Cu alte cuvinte, suntem destul de mult peste media europeană.
Acest lucru se întâmplă şi din cauza unei alocări infime serviciilor de prevenţie, ceea ce ne obligă să tratăm oamenii când suferințele acestora ajung la nivel de gravitate relativ mare, dependent de procedurile spitalicești.
Foto: Agerpres
.png){kind=link}