Doar 35% mai cred în dreptate! De ce a scăzut încrederea românilor în justiţie

Conform Eurobarometrului Comisiei Europene, încrederea romanilor în justiţie a scăzut cu 13%, pana la 35%, cea mai mare corecţie la nivel european în 2016. În perioada 2014-2015 justiţia din Romania a beneficiat de cele mai mari cote de încredere populară. Un număr de 36 de magistraţi au fost condamnaţi definitv pentru corupţie, în perioada 2014 – 2015, iar peste 110 procurori şi judecatori au fost sanctionaţi disciplinar în ultimii cinci ani.

Românii trăiesc deziluzia marilor speranţe

“Psihologic privind lucrurile, românului de rând i s-a mai potolit setea de a vedea demnitari încătuşaţi sau condamnati. Anii trecuţi au reprezentat punctul de început al încarcerărilor masive iar românii au sperat că odată greii corupţiei trimişi după gratii, calitatea vieţii lor va creşte. Acum românii trăiesc deziluzia marilor speranţe. Nu mai este de ajuns satisfacerea setei de sânge prin a vedea demnitari sau magistraţi încarceraţi preventiv sau condamnaţi. Românii au ajuns să înteleagă că răul celorlalţi nu este echivalent cu binele lor. Ei sunt de fapt dezamăgiti pentru că viaţa lor nu s-a îmbunătăţit nu pentru că ar avea ceva concret de reproşat justiţiei. Aşa se explică scăderea cu 13 procente”, susţine psihologul.

Cele mai răsunătoare succese ale DNA-ului, care au adus capital uriaş de popularitate instituţiei, au fost cele contra magistraţilor corupţi. Covârşitoarea majoritate a românilor pune semn de egalitate între DNA şi idea de justiţie în sine. Tagma judecătorilor a contribuit foarte mult la pătarea imaginii sistemului judiciar. Cazul celebru al judecătoarei Tribunalului Bucureşti, Geanina Terceanu a căntărit mult în percepţia românilor asupra ideii de justiţie. Judecătoarea ar fi dat o decizie favorabilă în Dosarul Transferurilor ca rezultat al mitei primite de la Ioan Becali si Cristi Borcea, susţin procurorii. Cu ultimul ar fi întreţinut şi relatii intime în ciuda faptului că e căsătorită cu un judecător. Dincolo de acest caz pe care presa îl percepe deja ca tabloid, o lista lungă de nume de magistraţi a contribuit la creşterea încrederii în DNA şi scăderea creditului acordat justiţiei. Antonela Costache, Viorica Dinu, Veronica Cîrstoiu, Florin Costiniu, Stan Mustaţă, Mircea Moldovan, Ion Stanciu, Elena Rovenţa, Ciprian Sorin Viziru şi alţii, sunt nume de judecători  fie condamnaţi definitiv fie cu dosare penale pentru corupţie bazate pe probe solide.

DNA schimbă societatea românească din structura moleculară

“Deşi le-a scăzut încrederea în justiţie per general, românii ştiu că DNA schimbă societatea romănească din structura moleculară. Este la fel de greu ca si cum ai vrea să faci modificări genetice unui organism. E un proces de operare a cancerului corupţiei iar acest lucru se întâmplă pentru prima oară în istoria modernă a României. Magistraţii mai sus menţionaţi sunt un foate bun exemplu. Nimic nu e mai terfiant în ideea  de justiţie decăt un judecător care vinde sentinţe contra benefiiciilor personale. Din punct de vedere psihologic aceşti oameni se obişnuiseră cu un sistem în care ei erau Dumnezei ai legii dar tratau legea ca pe propriul bun modificabil de la caz la caz. Există o vorbă conform căreia nu poţi învăţa un câine bătrân lucruri noi. Adaptarea oamenilor corupţi din justiţie la un sistem legislativ funcţional este aproape imposibilă. E greu doar să aplici litera şi spiritul legii fără a-ti trage satisfacţia psihologică din a te  juca de-a Dumezeu cu sentinţele şi destinele celor implicaţi. Iată alt motiv al scăderii încrederii în justiţie”,  mai adaugă specialistul.

Principiul Puterii: „Cine deţine puterea, tinde să abuzeze de ea până întâlneşte o putere mai mare de care să se teamă”

“ În Romania de după 1989 tendinţa psihologică a celor care au deţinut puterea a fost să o folosească în interes propriu. La început interesul a fost material apoi a migrat către un soi de satisfacţie psihopatologică generată de jocul omului influent cu destinele celor mai slabi. Oamenii cu putere nu aveau teamă că vreodată cineva i-ar putea trage la răspundere. Această convingere intimă încurajează creierul uman de a abuza până în pânzele albe de putere, tocmai pentru că nu există perspectiva coerciţiei. Principiul puterii spune că <<Cine deţine puterea, tinde să abuzeze de ea până întâlneşte o putere mai mare de care să se teamă». Acestă putere de care acum toţi de tem este DNA-ul, susţinut de căteva alte instituţii. Este DNA-ul Fecioara Maria a justiţiei româneşti? Sigur că nu, poate că metodele folosite sunt uneori la limita legii, poate că încătuşările sunt mai mult spectaculoase decăt cu rol funcţional dar la nivel social DNA-ul are rol de flit contra gândacilor. Desigur că şi el e toxic, pentru că altfel nu are eficienţă, dar faptul că eradichează gândacii este un beneficiu mult mai mare la nivel naţional decăt mirosul de gaz al flitului. Căt de mult abuzează DNA-ul de puterea sa (foarte mare astăzi) este subiectul unei viitoare discuţii”, a încheiat Cezar Laurenţiu Cioc,  psiholog la Institutul de Cercetare si Dezvoltare a  Potenţialului Uman din Bucureşti.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE