Scrisoare deschisa catre domnii Viorel Hrebenciuc si Fathi Taher

Stimati Domni,

Imi exprim convingerea ca sunteti la fel de tulburati de moartea naprasnica a lui Dumitru Tinu si de evenimentele ce i-au urmat, ca si toti aceia care l-au cunoscut si pretuit. Nici nu s-a risipit tristetea si interesul public a luat o alta turnura. Stiti, desigur, ca furtuna informationala care s-a dezlantuit a antrenat si numele domniilor voastre, preponderent sub forma aluziilor stravezii, dar uneori si sub forma nominalizarilor concrete. Ca persoana ce indur asalturile jurnalistilor – greu de suportat, dar imposibil de condamnat – va destainui ca invocarea numelor domniilor voastre e mult mai frecventa decat apare in clar. Drumul speculatiilor catre marele public e ingustat deocamdata de incertitudini, insa incertitudinile nu constituie un scut bun al respectabilitatii.
Totusi, nu imaginea dv. ma preocupa acum, ci imaginea marelui om, prieten si coleg care a fost Dumitru Tinu. Bunul simt al concetatenilor nostri s-a impus si in aceasta imprejurare, imaginea lui Dumitru Tinu iesind mai luminoasa, si mai complexa, si mai umana dupa cunoasterea bogatiei lui sentimentale.
Se lasa totusi o umbra nedorita, despre care nu se poate sa nu fi aflat si dv. Ma refer la insinuarile ca ati avea o legatura cu concentrarea actiunilor Adevarul operata in preajma tragicei disparitii. Scenarita este o boala adanca a societatii noastre si fabulatiile iau forme extravagante, ca si in acest caz. Eu nu pot sa cred ca ati fi acaparat ori ati fi pe punctul de a acapara actiunile Adevarul, insa, din nefericire, crisparea cu care a reactionat Cristian Tudor Popescu, in numele sau si al detinatoarei actiunilor, doamna Anna Maria Tinu, favorizeaza colportarile. Acelasi efect il are incercarea de a se orienta obsesia detinerii actiunilor catre adolescentul Andrei Iucinu. Nimeni nu poate sa ia in serios ipoteza ca Andrei ar nutri preocuparea sa controleze pachetul majoritar al unei societati de presa. Cu atat mai putin sa gandeasca ziarul in locul marilor profesionisti ai redactiei. Si atunci, de ce aceasta tulburare a apelor, nefasta pentru ziar, paguboasa pentru societatea editoare si nedemna de memoria marelui disparut?
Am remarcat pietatea cu care l-ati petrecut pe marele disparut pe ultimul drum. Prezenta, cuvintele, gesturile dv. au fost emotionante. Consecventi acestei pietati, va rog sa faceti si acum ceea ce onoarea dv. si respectul fata de cel plecat dintre noi va obliga sa faceti: sa desmintiti public speculatiile care se fac in legatura cu dv.! Infirmati ca ati finantat cesiunea actiunilor Adevarul, ca ati fi creditorii, direct ori prin interpusii dv., succesorilor lui Dumitru Tinu, ca ati gandit sau participat, direct sau prin intermediari, la circuite subterane ale actiunilor Adevarul, ca intentionati sa deveniti proprietarii acestui ziar! Iesiti din culisele tacerii, raspundeti jurnalistilor care va cauta sa va intrebe, recurgeti la transparenta!
Va fi in interesul propriului dv. prestigiu, in interesul pastrarii Adevarului ca bun national, in interesul indureratilor mostenitori. Si, mai presus de orice, va fi, in actualele imprejurari, singurul gest demn si curat fata de memoria marelui disparut.

Av. Sergiu Andon

Urmărește-ne pe Google News