Mai precis, avocatul a invocat pretinse dușmănii ale colegilor lui Lucan la adresa persoanei acestuia, generate de modul său „direct” de a tranșa problemele din clinica de stat.
Specializat în Cuba și Anglia, două întâlniri cu Papa
Unul dintre cei doi avocați care l-au apărat pe Mihai Lucan în fața judecătorului de drepturi și libertăți la Tribunalul București a cerut să se ţină cont de faptul că profesorul Lucan a fost adus la Cluj «pentru resuscitarea urologiei clujene, care, în anul 1990, era inexistentă».
«Profesorul Lucan a urmat studiile de specialitate în Cuba şi Anglia, anterior anului 1989, ulterior a acceptat să vină la Cluj. Acesta a avut o ambiţie în a construi un institut pentru efectuarea de transplant. Mai mult, este unul dintre puţinii români care a fost primit de două ori de Papa Ioan Paul al II-lea în audienţă»”, a povestit apărătorul în fața judecătorului.
Defecte și efecte
Avocatul lui Lucan „a arătat că este adevărat că inculpatul are şi defecte, este foarte direct, nu suportă mediocritatea, a criticat în mod vehement prostia profesională (în mod deosebit)” și că „prin duritatea personalităţii sale, şi-a creat nenumăraţi inamici, a fost implicat în nenumărate dosare penale, făcându-se nenumărate plângeri, însă toate aceste cauze penale au fost închise, prin neîncepere a urmăririi penale”.
Avocatul l-a mai lăudat pe Lucan spunând că „a reuşit să înfiinţeze ICUTR Cluj cu un efort formidabil, dar şi cu o susţinere politică, pentru că un astfel de institut trebuia înființat ca urmare a exprimării voinței politice” și că „în acest context, a căutat şi susținerea oamenilor politici, a cunoscut o paletă de oameni, de politicieni, de oameni de stat prin felul său corect de a comunica ideile, dar peste toate acestea profesorul a format specialişti”.
Intriga apărării
„Marea problemă a fost modul de manifestare, de unde şi reacţiile adverse nenumărate cu care s-a confruntat. S-a dorit să fie înlăturat din fruntea institutului, precum şi succesorul acestuia, Ciprian Lucan, pentru ca alte persoane din interiorul institutului să se bucure de privilegiile recunoaşterii ştiinţifice care încununau prestigiul ICUTR Cluj”, a mai spus avocatul medicului clujean în sala de judecată.
El a mai spus că acest dosar a început ca urmare a unor sesizări făcute de oameni din institut iar „momentul a fost ales la finele carierei şi a început prin acele controale ale Ministerului Sănătăţii, efectuate în mod succesiv”.
„Aceste controale au fost atacate în contencios administrativ. La predarea mandatului de către managerul anterior, inculpatul Sânpetrean, toate aceste cauze aveau contracte de asistenţă juridică şi toate actele atacate, în evaluarea apărătorilor institutului, erau nelegale. Succesorul inculpatului Sânpetrean, actualul manager Moga, a refuzat să mai atace în contencios actele de control ale corpului ministrului sănătăţii, în condiţiile în care institutul este sancţionat prin constatările acestui control. Toate aceste acte de control au fost valorificate ulterior de neprietenii profesorului Lucan, care s-au grupat în jurul actualului deputat USR de Cluj…”, a mai spus avocatul lui Lucan în fața judecătorului.
Radiografia avocatului în contradicție cu probele DIICOT
Motivul pentru care procurorii DIICOT au decis reținerea medicului urolog Mihai Lucan îl reprezintă o situație care s-a petrecut și care pare a fi de o gravitate extremă pentru profesia medicală.
Concret, medicul Mihai Lucan, aflat în conflict direct unul dintre colegii săi, chirurg, ar fi încercat să saboteze o operație de transplant a acestuia, cu consecința punerii în pericol a vieții pacientului colegului său.
Mai precis Lucan ar fi intrat în sala de operații în timp ce colegul său efectua un transplant și ar fi alterat intenționat, prin înțepare sau secționare, grefa ce trebuia apoi implantată în pacient, după care a părăsit sala de operație și spitalul.
În prezent DIICOT cercetează această situație sub umbrela acuzației penale de tentativă la omor.
Citește și ANALIZĂ | Armata are în 2018 un buget de patru miliarde de euro. Pe ce vor fi cheltuiți banii MApN
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro