Drone, rachete și sateliți: scutul spațial al Uniunii Europene. Planul Ursulei von der Leyen pentru apărarea sub umbrela NATO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Uniunea Europeană își construiește propriul scut de protecție, cu drone, rachete și sateliți, dar fără să iasă de sub umbrela NATO. Ursula von der Leyen va prezenta liderilor europeni, săptămâna viitoare, un plan de apărare de amploare, care promite să întărească securitatea continentului fără a submina alianța transatlantică.
Cuprins:
O nouă strategie pentru „păstrarea păcii”
Documentul, obținut în premieră de publicația La Stampa, poartă numele „Preserving Peace - Defence Readiness Roadmap 2030”. Noua formulare nu este întâmplătoare: termenul „rearmare”, folosit în vechile versiuni ale planului, a fost complet eliminat și s-a trecut la ideea de „păstrare a păcii”.
Decizia vine după criticile primite la summitul de la Copenhaga, la care a fost prezentă și România, unde mai mulți lideri europeni, printre care și premierul italian Giorgia Meloni, au acuzat Comisia Europeană că se concentrează prea mult pe flancul estic și că ignoră amenințările din sud, dinspre Africa, Orientul Mijlociu sau zona arctică.
Von der Leyen a revizuit documentul, adăugând elemente noi și garanții clare că Uniunea nu va prelua comanda apărării europene: „Statele membre sunt și vor rămâne suverane în ceea ce privește apărarea lor națională”, se precizează explicit în document.
Scut antirachetă, scut spațial și un zid de drone
Printre proiectele principale se numără:
- Un scut antirachetă integrat la nivel european
- Un scut spațial, menit să protejeze sateliții și să prevină atacurile asupra sistemelor GPS
- Un zid de drone, care va acoperi toate granițele Uniunii, nu doar pe cele din est.
Acest „zid de drone” face parte din proiectul mai amplu numit „Eastern Flank Guard” - Garda flancului estic, care va proteja frontierele terestre, aeriene și maritime. Sistemul va fi folosit și pentru supravegherea infrastructurilor critice, și pentru combaterea traficului de persoane sau a criminalității organizate transnaționale.
Primele capacități ale zidului de drone ar trebui finalizate până la sfârșitul anului 2026, iar sistemul complet să fie operațional până la finalul lui 2027. Germania a anunțat deja investiții de 10 miliarde de euro pentru dezvoltarea acestui program.
Cooperare totală cu NATO
Von der Leyen insistă ca toate proiectele să fie „pe deplin integrate și interoperabile cu NATO”, pentru a evita percepția că Uniunea Europeană ar vrea să își creeze o armată paralelă. În acest sens, documentul subliniază de mai multe ori că Bruxelles-ul nu dorește să „preia comanda” apărării europene și că rolul NATO rămâne esențial pentru securitatea continentului.
Ținte ambițioase pentru industria de apărare
Pe plan economic, Comisia Europeană le cere guvernelor să crească proporția achizițiilor comune de armament la cel puțin 40% până la sfârșitul anului 2027, dublu față de nivelul actual de 20%. În plus, până în 2028, cel puțin 55% din achizițiile militare ar trebui realizate de pe piața europeană sau ucraineană, iar până în 2030 procentul să ajungă la 60%.
Această măsură este susținută de Franța, dar riscă să întâmpine opoziția unor state precum Italia și Polonia, care depind încă puternic de industria americană de armament.
România va primi 11 miliarde de euro de la UE pentru apărare, prin programul SAFE. Fondurile s-ar putea împărți între Ministerul Apărării, Internelor, Transporturilor, dar și alte instituții de pe listă.
Nouă domenii strategice și rolul Ucrainei
Strategia europeană identifică nouă domenii prioritare unde există lipsuri ce trebuie corectate până în 2030: apărare antiaeriană și antirachetă, mobilitate militară, artilerie, drone, securitate cibernetică, muniții, luptă terestră, domeniu maritim și abilitatori strategici
Până la începutul anului viitor, statele membre trebuie să formeze „coaliții” tematice, conduse de câte o țară-lider, care vor stabili planuri de acțiune pentru fiecare domeniu. Germania s-a oferit deja să conducă inițiativa privind scutul aerian.
Ucraina joacă un rol central în acest plan. Comisia Europeană insistă pe necesitatea folosirii activelor rusești înghețate pentru a crea un fond de sprijin și amintește că obiectivul de două milioane de obuze de artilerie trebuie atins până la sfârșitul anului. De asemenea, Bruxelles-ul vrea să acorde două miliarde de euro pentru o alianță a dronelor cu Kievul.
O Europă militară mai mobilă
Un alt capitol important vizează mobilitatea militară, adică posibilitatea ca trupele și echipamentele să se deplaseze rapid prin Europa. Comisia vrea să creeze o „zonă de mobilitate europeană comună”, cu reguli și proceduri unificate și o rețea de coridoare terestre, aeriene și maritime.
Scopul este ca această rețea să fie gata până la sfârșitul lui 2027. Bruxelles-ul a identificat deja peste 500 de „hotspoturi” logistice, iar investițiile totale sunt estimate la 100 de miliarde de euro.
800 de miliarde de euro, pentru noul scut european
Pentru finanțarea întregului plan, Comisia Europeană intenționează să mobilizeze până la 800 de miliarde de euro, proveniți din mai multe surse:
- programul SAFE, cu o valoare de 150 de miliarde
- bugetul viitor al Uniunii, care va aloca 131 de miliarde pentru Apărare și Spațiu și 17,65 de miliarde pentru mobilitate militară
- un fond de investiții de un miliard de euro, gestionat de Banca Europeană de Investiții (BEI), pentru atragerea de capital privat
Cu toate acestea, planul nu prevede, deocamdată, resurse noi directe, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la implementare.
