Raportul prezentat de Nicușor Dan liderilor europeni: metodele de război hibrid ale Rusiei împotriva României

Raportul a fost prezentat liderilor UE

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat Uniunii Europene dovezi că România a fost ținta unei campanii complexe de război hibrid din partea Federației Ruse, care a inclus atacuri cibernetice, dezinformare și acțiuni subversive pentru a destabiliza procesul electoral din 2024.

„România a fost ținta predilectă a unor ample campanii hibride în contextul scrutinelor electorale din 2024, actorii ostili urmărind modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacității de decizie a autorităților guvernamentale și diluarea gradului de coeziune la nivelul societății”, se menționează la începutul rapotului.

Atacurile cibernetice coordonate de actori din Federația Rusă au început din 2022

Campania lansată în spațiul românesc s-a manifestat atât prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, cât și prin campanii de microtargetare, dezinformare și influențare a electoratului.

„Începând cu anul 2022, infrastructura din România a făcut obiectul constant al unor ample atacuri cibernetice, coordonate de actori din Federația Rusă. Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică, instituția din România dedicată securității cibernetice, prezintă constant alerte și avertizări privind atacurile înregistrate asupra infrastructurii critice a țării în spațiul virtual”, se arată în document.

Sunt amintite, în acest sens, următoarele evenimente:

• În luna mai 2022 toate site-urile aeroporturilor din România au făcut obiectul unor masive atacuri cibernetice de tip DDoS (prin supraîncărcarea acestora cu trafic din multiple surse). Atacurile au fost revendicate, pe diferite canale de Telegram din infosfera rusă, de către gruparea de hackeri ruşi Killnet.
• În 2024 atacurile cibernetice rusești s-au intensificat t la adresa instituțiilor și companiilor românești. Cele mai periculoase atacuri, cele de tip ransomware, au fost asociate aproape în totalitate cu grupări pro-ruse precum Lockbit, Lynx, Akira și RansomHub, care s-au remarcat printr-o activitate intensă. Aceste atacuri au vizat 13 instituții din administrația publică centrală și locală, 12 companii de transport, 17 instituții bancare și altele. În 2024, DNSC a identificat peste 27 de milioane de evenimente cibernetice care au vizat România.
• La momentul alegerilor prezidențiale din anul 2024, mai mult de 85.000 de atacuri cibernetice au fost lansate asupra infrastructurii electorale prin intermediul unor sisteme informatice localizate în peste 33 de țări.
• În perioada alegerilor, datele de logare a unor angajați ai Autorității Electorale Permanente sau Biroului Electoral Central au fost compromise și publicate pe Telegram sau forumuri folosite de hackeri.
• În luna mai 2025 un raport întocmit de serviciile secrete și de securitate din mai multe țări occidentale a arătat faptul că entități din Federația Rusă au încercat să preia controlul a aproximativ 10 mii de camere de supraveghere de pe teritoriul a 5 ţări inclusiv România. Scopul era monitorizarea transporturilor cu ajutoare pentru Ucraina. Atacul cibernetic a fost realizat de o grupare de hackeri cunoscută sub numele de APT28, aflată în coordonarea GRU.

Exemple de acțiuni secrete destabilizatoare

În raportul prezentat de Nicușor Dan se menționează că în 2024 „s-au înregistrat situații de la cetățeni străini, în special din America Latină, care, sub coordonarea unor persoane din Federația Rusă, au pătruns pe teritoriul României cu scopul de a documenta diverse obiective pentru derularea ulterioară a unor acțiuni de sabotaj”.

Este amintit și cazul cetățeanului columbian, arestat de DIICOT și condamnat la șase ani de închisoare, care „s-a deplasat pe teritoriul României cu scopul de a comite acte de diversiune, sub coordonarea unei persoane din Rusia”.

„El intenționa să arunce în aer mai multe obiective – un depozit de deșeuri reciclabile, precum și două sonde de extracție a petrolului și o stație de măsurare gaze naturale”, potrivit raportului citat.

Documentul mai arată că au fost înregistrate cazuri similare cu cetățeni columbieni și pe teritoriul altor state europene, cum ar fi Polonia sau Cehia.

Rolul curentului extremist în războiul hibrid

Se precizează în analiză că războiului hibrid a implicat „cultivarea unor rețele de mass-media, organizații și resurse politice interne ale statului țintă, prin intermediul cărora să fie diseminate narativele Federației Ruse”.

Oficialii arată că în România s-a constatat o adaptare a acestei metode, prin instrumentalizarea curentului extremist.

„La nivelul comunităților extremiste s-a constatat o intensificare a narativelor și mesajelor instigatoare la ură și violențe asociate campaniei de promovare a candidatului independent, ce au creat un climat de panică la nivelul societății”, potrivit documentului citat.

Mesajele conțineau sintagme care exploatau „sentimente nostalgice”

Astfel, la nivelul rețelelor de socializare au fost identificate mesaje instigatoare la acțiuni violente împotriva autorităților.

„Majoritatea amenințărilor au fost conturate în jurul ideii de revoltă generală, mesajele conținând sintagme care exploatau sentimentele nostalgice, făcând trimitere la revoluția din decembrie 1989. Astfel, analizele efectuate au relevat viralizarea artificială a hashtag-ului #revoluție, lansat cu scop instigator, care a fost asociat în perioada 06-08.12.2024 cu hashtag-urile candidatului suveranist la alegerile prezidențiale Călin Georgescu”, potrivit raportului citat.

O creștere a hashtag-ului „#revoluție” a fost înregistrată în intervalul 06-08.12.2024, înregistrând un vârf în 07.12.2024 de aproximativ 1.800.000 de vizualizări și 176 de videoclipuri postate pe zi, se mai menționează înd ocuemnt. Postările au fost regăsite atât la nivel național, cât și în comunitățile mari de români din diaspora (Marea Britanie, Germania, Italia, Spania).

„Începând cu 27.11.2024 s-a constatat o intensificare a campaniei de promovare a candidatului la prezidențiale Călin Georgescu la nivelul unor grupuri cunoscute pentru diseminarea de narative de dezinformare, care asigură legătura dintre comunitatea pro-rusă și alte comunități generatoare de riscuri pentru ordinea publică (grupări extremiste, conspiraționiste)”, potrivit raportului. 

De asemenea, se menționează legăturile lui Horațiu Potra cu Federația Rusă, fiind amintită și discuția de la centrul de echitație dintre Potra, Sechila și Georgescu în cadrul căreia aceștia „urmau să declanșeze în data de 08.12.2024 în municipiul București, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest derulate, prin infiltrarea în mulțime și detonarea unui întreg arsenal de materiale pirotehnice de uz militar, strategia urmărind, prin efectele create și manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale și împiedicarea exercitării puterii de stat”.

Campania derulată la nivelul TikTok

Dintre rețelele de socializare populare la nivelul României, platforma TikTok a avut cel mai ridicat grad de expunere din pricina algoritmului complex de viralizare și a volumului ridicat de materiale postate.

„Astfel, în luna noiembrie 2024 s-a constatat o intensificare virulentă a activității de promovare electorală a candidatului independent pe TikTok. Expunerea acestuia în cadrul platformei a avut un caracter coordonat, fiind realizată de mai multe rețele de conturi”, potrivit sursei citate.

Conform unor rapoarte realizate de către reprezentanții companiei TikTok, au fost identificate două rețele coordonate care au operat pe teritoriul României în noiembrie și decembrie în vederea promovării lui Călin Georgescu care au însumat peste 27.000 de conturi active.

„Rețeaua de conturi a fost creată între 2022-2023 și a fost activată cu o zi înaintea alegerilor cu scopul postării a peste 2.1 milioane de comentarii. Conturile au fost create utilizând adrese de e-mail cu domeniul rumbler.ru, înregistrat în RU”, se arată în raport.

Manipularea algoritmului a fost realizată preponderent prin „utilizarea succesivă în cadrul materialelor video a unor hashtag-uri afiliate candidatului independent și menționarea acestuia în secțiunea de comentarii aferentă materialelor video populare în cadrul platformei”.

Conform analizelor tehnice efectuate, materialele video care au avut atașate hashtag-urile asociate candidatului independent Călin Georgescu au înregistrat creșteri semnificative de expunere, în perioada desfășurării scrutinelor electorale. „În topul tendințelor de promovare a conținutului video asociat s-au evidențiat mai multe hashtag-uri (#CG11, #calingeorgescu, #georgescu ,#calingeorgescu2024, #calingeorgescupresedinte2024) utilizate în campania electorală a candidatului independent”, potrivit documentului.

Concluziile raportului

Vă prezentăm, în continuare, principalele concluzii ale raportului:

• Complexitatea atacurilor, multitudinea și diversitatea resurselor utilizate, caracterul disimulat al tacticilor/tehnicilor utilizate, demersurile complexe de menținere a acțiunilor sub limita de atribuire, precum și anvergura regională a campaniei, relevă implicarea unei ample infrastructuri de dezinformare coordonate din Federația Rusă.
• Această infrastructură informațională a fost creată și activată încă din 2022 pentru promovarea unor mesaje subliminale la nivelul spațiului informațional autohton pentru cultivarea unor sentimente anti-sistem la nivelul audiențelor vizate.
• În contextul alegerilor din 2024, aceasta infrastructură a fost utilizată pentru influențarea mentalului colectiv în vederea dezvoltării unor idei care să corespundă discursului candidatului anti-european și anti-NATO, aceste manifestări asigurând satisfacerea unor obiective strategice ale Federației Ruse.
• Adaptabilitatea acestei infrastructuri malițioase a permis modelarea unei percepții anti-sistem, exploatabile în contextul unor evenimente care ar putea genera efecte în favoarea actorilor statali străini.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro