Cuprins:
Importanța cererii de plată numărul 4
Reforma fiscală prevede ca Banca Mondială să prezinte Guvernului scenarii de măsuri fiscale care să fie ulterior adoptate. Această reformă face parte atât din cererea de plată numărul 4, cât și din planul fiscal, unde termenele sunt clar specificate, după cum a declarat Marcel Boloș, ministrul investițiilor și Proiectelor Europene, într-un interviu pentru profit info.
În ceea ce privește noua taxă auto, aceasta vizează mijloacele de transport poluante. Măsura este similară cu taxele auto din trecut și ar putea afecta un număr mare de vehicule, având în vedere numărul ridicat de mașini vechi înmatriculate în România.
„Așa sună angajamentul. Probabil să fie gata că intră în vigoare cu 1 ianuarie 2026. Noi avem un plan fiscal unde scrie negru pe alb termenul pe care îl avem. Avem o cerere de plată 4 unde scrie, de asemenea, negru pe alb, termenul pe care îl avem. Dacă nu putem depune cererea de plată 4, nici pe celelalte nu le mai putem depune, deci teoretic blocăm 20 de miliarde de euro”, a declarat Marcel Boloș.
Nedepunerea cererii ar putea duce la blocarea a aproximativ 20 de miliarde de euro din PNRR. Este important de menționat că înainte de a trece la cererea de plată numărul 4, România trebuie să rezolve o serie de probleme majore legate de cererea de plată numărul 3.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_d0f34474b94b1e4084dfa905543b82ed.jpg)
Planul fiscal și reforma fiscală
Conform planului fiscal pe șapte ani agreat cu Comisia Europeană, măsurile fiscale trebuie să aibă un impact bugetar de cel puțin 1,1% din PIB pentru anul 2025. Acest impact este calculat net de efectul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii.
Procesul de implementare a reformei fiscale include mai multe etape:
- Elaborarea unui raport asupra sistemului fiscal de către Banca Mondială, cu două scenarii pentru a atinge impactul bugetar estimat – termen T1 2025.
- Aprobarea unui memorandum de către Guvernul României privind măsurile fiscale specifice – termen T1 2025.
- Organizarea unei dezbateri publice și consultări cu mediul de afaceri – T1 2025.
- Adoptarea unui act normativ de modificare a Codului fiscal – termen T1 2025.
Probleme cu cererea de plată numărul 3
Înainte de a aborda cererea de plată numărul 4, România se confruntă cu dificultăți semnificative legate de cererea de plată numărul 3. Principalele probleme includ:
- Pensiile militarilor
- Impozitarea pensiilor magistraților
- Conflicte de interese la numirea administratorilor companiilor din energie
- Conducerea AMEPIP (agenție guvernamentală care supraveghează companiile de stat)
„1,1 miliarde euro care sunt suspendate din totalul de 2 miliarde euro pe care le avem de încasat în cererea de plată 3. Avem problema pensiilor speciale care a apărut ca urmare a deciziei CCR pe impozitarea progresivă a pensiei magistraților, acel 20% pe care l-am stabilit pentru partea necontributivă a pensiei speciale a magistraților. A doua problemă este legată de pensiile militarilor, pentru care decizia CCR a fost amânată din 4 februarie încă două săptămâni”, a adăugat Marcel Boloș.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7d15eb5c5907b5e283992d0f69dd93d2.jpg)
Detalii despre cererea de plată numărul 4
Cererea de plată numărul 4 include mai multe elemente importante:
- Reforma fiscală (jalonul 207)
- Legea salarizării unice (posibil să fie mutată într-o cerere de plată ulterioară)
- Taxa pe poluare pentru vehicule
Referitor la taxa pe poluare, Marcel Boloș a explicat: ,,Tot în 4 avem legea taxării utilajelor grele în funcție de numărul de kilometri parcurși și a mijloacelor de transport poluante. Este o lege cu un impact destul de mare, sunt peste 8 milioane de mijloace de transport. Jalonul este la Ministerul Transporturilor și are o sensibilitate destul de ridicată ca aplicare. Este un jalon foarte important pentru ce înseamnă reformele asumate prin PNRR și de mare complexitate. Afectează mulți posesori de mijloace de transport și are impact asupra bugetelor autorităților locale. O parte din banii din taxă se duc la autorități locale, altă parte din bani se duc la CNAIR, să fie utilizați la întreținerea drumurilor”.
Această taxă ar putea afecta milioane de autoturisme, fiind similară cu fosta taxă auto din trecut.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ab728aba05a09fb91d8c2ae78e9bc305.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_2eb9cda2065cd7ac8e5ca8716e8a1e6d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_9e4524d2906bb5e0d58a751713926784.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_cad3ece7a369c80838ca704141961a08.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_b654fd5fa59bde962f82d0d47b378d87.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_8139378a34e2e3e40388c629f53fe950.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_350f458a6c9c8f9828c3521aaceb47b4.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_e15a40f1495f984b44c7834b18f2b416.jpg)