Secretele cartierului bogătașilor din Timișoara. Cum au folosit proprietarii unui coafor părul Împărătesei Sissi și cum de unele case au borne metalice care indică nivelul Mării Adriatice
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Istoria cartierului Elisabetin din Timișoara începe în urmă cu peste 300 de ani. Cei care locuiau „peste Bega”, de cealaltă parte a centrului orașului, erau considerați ca făcând parte din protipendada Timișoarei, bogătași, care stăteau în case majoritatea construite în stilul Art Nouveau.
Cuprins:
Imobile astăzi pline de istorie, „colorate” cu elemente de decor cu temă naturală: păuni, veverițe, bufnițe, porci, floarea soarelui, note muzicale și multe altele.
Părul Împărătesei
Împărăteasa Sissi, regina Elisabeta a Austriei, cea după care a fost numit cartierul, s-a tuns la un moment dat la un coafor din Elisabetin. Povestea spune că proprietarii coaforului i-au păstrat o parte din păr, au făcut o perucă și au expus-o în vitrină, pentru a-și atrage clienți. Și le-a mers.
Tot în Elisabetin își avea biroul și unul dintre cei mai apreciați arhitecți ai Timișoarei, László Székely, cel care a fost arhitect-șef al urbei începând din 1903 și care și-a lăsat cel mai mult amprenta asupra orașului. În construcțiile pe care le proiecta, Székely introducea materiale primordiale, în special piatra.
Toate clădirile proiectate de el au câte un mic element de arhitectură antică, nu sunt pur Art Nouveau. Spre deosebire de casele impunătoare care îi poartă semnătura, biroul său era ascuns într-o curte interioară de pe Bd. Mihai Viteazul din Timișoara și era o încăpere modestă, scoasă acum în evidență doar de două desene pe perete. Aproape de o altă vilă care a dus renumele Timișoarei peste hotare, Casa Muhle, monumentul istoric în care a locuit celebra familie Muhle, care a creat mai multe soiuri de trandafiri.
„Este un cartier pe care merită să-l străbați la pas, să fii puțin atent la detaliile lui, să-i vezi frumusețea dincolo de fațadele care se prăbușesc, de decorații care nu mai există sau oameni care au dispărut. El a fost un cartier rezidențial, era ca o grădină aici, plină de case frumoase, cu decorații în stilul Art Nouveau, toată protipendada Timișoarei locuia în Elisabetin. Spre deosebire de alte cartiere, cum e Iosefinul sau Fabricul, aici era un cartier rezidențial, universitar, cu multe spitale”, spune Claudia Tănăsescu, ghidul Heritage of Timișoara, cea care îi poartă pe timișorenii curioși să descopere istoria orașului la pas printre cele mai frumoase clădiri din capitala Banatului.
Mlaștina transformată în grădină
Înainte de anul 1716, Timișoara era un teren mlăștinos străbătut de mai multe brațe ale râului Timiș. După 1740 au început să se așeze oamenii în capitala Banatului, cartierul Iosefin fiind unul dintre cele mai celebre, cel care adăpostea și Portul Timișoarei, unul foarte aglomerat la acea vreme.
Se construiesc încet-încet case și-n Elisabetin, cartier alăturat Iosefinului, la doi pași de centrul Timișoarei. Din 1896, localnicii din Elisabetin îi dau acest nume în cinstea reginei Elisabeta a Austriei, Împărăteasa Sissi, care trece pe aici și prinde drag de orașul Herculane, dar și de Ungaria. Elisabetinul suferă cea mai rapidă dezvoltare spre sf. secolului IX, începutul sec. XX.
Cartierul de unde a pornit Revoluția
Din Elisabetin a pornit și Revoluția din 1989, în dreptul Casei Tokes fiind și locul în care regretatul poet Ioan Monoran a oprit tramvaiele într-un gest devenit simbol al evenimentelor de acum 30 de ani care au pus capăt comunismului în România.
La câțiva pași se găsește Parcul Doja, lângă care putem admira o adevărată rezervație de arhitectură.
„Era un mod complet nou de a construi: clădiri inspirate din lumea plantelor și a animalelor, cu linii curbe, decorații figuri antropomorfe. era în plin avânt Revoluția Industriala, era ca un semnal de alarmă la faptul că totul se producea în masa și se dorea cum reîntoarcerea în natură. Aici găsim și Casa cu Păuni, proiectată de un arhitect german, pe care se află cea mai frumoasă reprezentare a Pomului Vieții, care pornește de deasupra porții și își întinde laturile pe clădire”, a povestit Claudia Tănăsescu.
Altitudinea Timișoarei luată de habsburgi
Tot în Elisabetin se mai găsesc pe clădiri obiecte metalice, care sunt, de fapt, borne puse de habsurgi pentru a indica nivelul mării. Practic, altitudinea Timișoarei față de Marea Adriatică.
Cartierul era unul plin de viață, unde au locuit și cântăreți deveniți celebri, cum ar fi Nicu Covaci sau Béla Kamocsa.
„Deși Elisabetin este un cartier cu o bogată moștenire cultural-arhitecturală, la fel ca în cazul altor cartiere istorice ale Timișoarei și aici predomină imobilele nereabilitate și acesta nu a reușit să concureze în ultimele două decenii cu cartierul Cetate, care practic reprezintă «inima orașului» și polul major de atracție turistică”, spun cei de la Heritage of Timișoara.
Tocmai acest lucru vor să-l scoată în evidență organizatorii evenimentului, mai ales prin ilustrațiile gândite de artiștii orașului, transformate și în 2.000 de cărți poștale care au putut fi trimise de timișoreni gratuit, atât în țară, cât și peste hotare.
Tururi ghidate prin cartier
Asociația Prin Banat desfășoară în acest weekend în capitala Banatului proiectul Heritage of Timișoara, prin care promovează patrimoniul cultural al orașului. Cartierul Elisabetin este al treilea făcut „vedetă” de HoT. Voluntarii de la HoT au creat o hartă și au dat mâna cu artiștii orașului, care au creat ilustrații inedite cu clădirile pline de povești din Elisabetin.
Casa Scârț, Casa Muhle, Borcanul – sediul Institutului de Sudură, Casa László Székely, Casa Karl Hart, Casa Tokes, Casa Franz sau Casa cu Câini sunt doar câteva dintre monumentele arhitecturale interpretate de artiști.
„HoT: spot Elisabetin!” se întâmplă și duminică, pe platoul din fața Liceului Grigore Moisil, din Piața Nicolae Bălcescu, centrul cartierului Elisabetin. Au loc inclusiv tururi ghidate prin cartier, de la care oricine este interesat poate afla mai multe despre Împărăteasa Sissi, arhitectul László Székely sau casele impunătoare proiectate de acesta.
