- Afacerea a fost realizată prin firma BSG Business Select, care a ajuns imediat după semnarea contractului în posesia fostei consiliere a lui Ludovic Orban, Simona Ciulavu, care nu are nici o calitate în actul de acuzare al DNA.
- Procurorii vorbesc în rechizitoriu despre calitatea de mason a lui Adrian Eugen Ionel și de felul în care unul dintre cei care și-au recunoscut vina a invocat faptul că afacerile Unifarm ar fi fost la dispoziția serviciilor secrete.
“Schimbari prima pagina / Sa scrie doar pe calculator datele / Faceti p vb (n.r. proces-verbal) de negociere / Cu data de alaltaieri”.
Acesta este mesajul pe care șeful Unifarm, Adrian Ionel, l-a trimis pe 5 martie 2020 subordonatei sale Maria Daniela Radu, șefa serviciului comercial al companiei. Directorul general i-a cerut să modifice contractul, anexele și procesul-verbal de negociere, punând o altă dată, “și anume cu două zile în urmă”, susține DNA în rechizitoriul consultat de ziar.
3.000.000 de măşti de protecţie şi 250.000 de combinezoane de protecție, în valoare de 27 de milioane de lei, urmau să fie aduse prin acest contract, care a însemnat primul pas al afacerii COVID.
Adrian Eugen Ionel, prins de Corpul de Control încă din 2017 și lăsat pe funcție
Datat cu două săptămâni înainte de declararea stării de urgență, mesajul a fost recuperat mai târziu de procurorii DNA, pentru că în acel moment ei nu aveau vreo suspiciune, așa cum susține, contactat de Libertatea, Alexandru Morărescu, avocatul lui Adrian Eugen Ionel. Abia o lună mai târziu, spune apărătorul, au apărut mandatele judecătorești de ascultare a directorului Unifarm.
Unifarm este o companie publică, aparținând Ministerului Sănătății, iar Adrian Ionel, care ocupa poziția de șef și în timpul tragediei de la Colectiv, când multe contracte au fost făcute pe “repede înainte”, a fost în mod repetat suspectat de lipsă de integritate.
Toate acestea au fost confirmate de un control al Corpului de Control al ministrului sănătății, care a scos în 2017 la iveală 18 nereguli la Unifarm: de la închirierea unor spații fără licitație publică și până la neîncasarea unor creanțe la firme fără istorie, cu care totuși directorul încheiase contracte.
În ciuda constatărilor inspectorilor de la Corpul de Control, mai multe guverne, atât PSD, cât și PNL, au preferat să-l țină în funcție pe Adrian Ionel.
De unde a venit susținerea transpartinică a directorului general Unifarm, companie care în pandemia de COVID a beneficiat din partea statului de peste un sfert de miliard de euro pentru a cumpăra, la fel ca după Colectiv, repede și fără proceduri de achiziții publice, echipamente medicale pentru spitale și populație?
Ionel, membru într-o lojă masonică
Procurorii DNA notează în rechizitoriu că Ionel este membru într-o lojă masonică și, de asemenea, îl citează pe unul dintre cei implicați în afacerea COVID, care susține că în jurul contractelor Unifarm s-a creat legenda că ele sunt condiționate de aprobarea din partea sistemului serviciilor secrete.
Când intermediarul afacerii cu măști și echipamente de protecție anchetate de DNA l-a denunțat pe Adrian Eugen Ionel, afaceristul a explicat că a beneficiat și el de această legendă, pe care a folosit-o mai departe ca să spună firmei distribuitoare că e nevoie să dea mită dacă vrea contracte de la Unifarm.
Denunțătorul este, potrivit ziare.com, libanezul Andre Jaderian.
Cetățean român în vârstă de 44 de ani, născut în Liban, Jaderian s-a întâlnit de mai multe ori cu Adrian Eugen Ionel, prima oară la Mall Vitan, apoi într-un restaurant, iar negocierile au avut loc acolo și nu la sediul Unifarm, cum apare, fictiv, în actele antedatate de șefa serviciului comercial Maria Daniela Radu, la ordinul lui Adrian Ionel.
Cronologia este extrem de rapidă.
În trei zile, afacerea a fost semnată
Pe 2 martie, Jaderian l-a sunat pe Ionel și “i-a transmis că avea de vânzare echipamente de protecție împotriva Covid”.
Pe 3 martie, dimineața, s-au întâlnit la Mall Vitan și au discutat despre achiziționarea de către Unifarm a 3 milioane de măști.
Pe 3 martie, ziua, au schimbat între ei draftul contractului.
Pe 3 martie, seara, Adrian Ionel l-a sunat pe Andre Jaderian și i-a spus să se întâlnească.
Imediat, s-au întâlnit la un restaurant unde s-au înțeles.
Jaderian a spus mai târziu procurorilor că “la acea întâlnire, Ionel a pretins câte 2,5 euro pentru fiecare combinezon, respectiv 750.000 de euro şi 10.000 de euro pentru măștile de protecție”. Pretenția lui Adrian Ionel, 2,5 euro pe combinezon, a fost expusă și de G4Media.
Pe 4 martie, dimineața, s-a emis deja factura între intermediar și importator.
Pe 4 martie, ziua, a fost încheiat contractul între cele două firme, intermediar și importator. Intermediarul și-a oprit 18% prin contract.
Pe 5 martie se semnează contractul între intermediar și Unifarm, pentru:
- 3.000.000 de bucăți măști de protecție cu 3 straturi la un preț de 2 lei pe bucată, fără TVA
- 250.000 de bucăți combinezoane de protecție TP63 cod 1967 cat. III la un preț de 84,5 lei pe bucată, fără TVA
Practic, în mai puțin de 72 de ore de la telefonul libanezului s-a rezolvat tot.
“Obținerea unui astfel de contract ar fi apanajul exclusiv al unor firme din «Sistem»”
Procurorii anticorupție susțin că nu s-a respectat nici un principiu al achizițiilor publice. “Nu putem să nu constatăm ușurința cu care reprezentanții unei instituții a statului, însărcinați cu achiziționarea unor echipamente vitale pentru salvarea unor vieți omenești, au acționat cu ocazia încheierii contractului, fără ca măcar să îl vadă pe administratorul firmei și, mai ales, fără ca intermediarul să aibă depusă o împuternicire sau măcar contractul de intermediere la UNIFARM”, susține DNA în dosarul trimis către instanță.
Unul dintre argumentele folosite de libanez, în fața partenerilor săi de afacere, firma importatoare, a fost acela că toate aceste contracte ale Unifarm au nevoie de aprobarea “sistemului”.
“Întregul mecanism infracțional pus la cale de Andre Jaderian de a-l convinge pe patronul firmei, Alireza Yousefi Jouybari, că are influență asupra conducerii UNIFARM SA s-a bazat atât pe inducerea convingerii că obținerea unui astfel de contract ar fi apanajul exclusiv al unor firme din «Sistem», cuvânt din jargon, semnificând aparența la unele structuri de forță şi securitate națională sau la autorități şi instituții publice”, susține DNA în dosar.
Consiliera lui Orban nu a intrat în dosar
Conform ziare.com, atât libanezul Andre Jaderian, cât și patronul firmei importatoare, iranianul Alireza Yousefi Jouybari, plus încă un om de afaceri, turcul Memet Turan, și-au recunoscut faptele. Ei au făcut o înțelegere cu procurorii DNA ca să primească pedepse cu suspendare, acord care trebuie validat de tribunal.
După ce Jaderian s-a înțeles cu Ionel, pe 10 martie a fost cooptată în afacere și Simona Ciulavu, fosta consilieră a lui Ludovic Orban de pe vremea când actualul premier era ministrul dezvoltării.
Firma prin care s-a derulat afacerea COVID a BSG Business Select, după cum a dezvăluit în starea de urgență RISE Project. Dosarul trimis de DNA în instanță arată ce a fost în spatele contractului încheiat între BSG Business și Unifarm.
Simona Ciulavu, cea care a devenit acționar al BSG Business chiar pe timpul aducerii mărfii în țară, nu are nici o calitate în dosarul cercetat de către DNA.
Ce spune avocatul Morărescu, apărătorul lui Ionel
Întrebat care sunt, în opinia lui, părțile slabe ale versiunii procurorilor DNA, avocatul Alexandru Morărescu, apărătorul lui Ionel Adrian, a declarat că “momentan, pot să spun că există o fractură între actele aflate la dosar și cele reținute de procurori în rechizitoriu, care pare că e rezultat din altceva”.
În legătură cu faptul că ar exista și probe rezultate din înregistrarea clientului său, apărătorul a spus că au fost înregistrări, dar că ele nu s-au transformat în probe, pentru că nu au fost folosite de DNA!
“Au existat mai multe mandate de supraveghere în dosare diferite. De la începutul lunii aprilie și până la sfârșitul lunii iulie, clientul meu a fost interceptat, filat, fotografiat, localizat, a existat plantare ambientală, dar toate aceste măsuri nu au produs nici o probă care să se regăsească în dosar. Parchetul nu a folosit nimic rezultat din măsurile de supraveghere”, a conchis avocatul Alexandru Morărescu.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro