Șefii Dacia reclamă colapsul vânzărilor din România: „Suntem brandul cel mai afectat, țara este deprimată”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România este singura piață europeană unde Dacia înregistrează scăderi masive ale vânzărilor, în contextul crizei politice și economice, dar și al întârzierii programului Rabla. În primele trei luni ale anului 2026, producătorul auto a raportat o scădere de 21% la înmatriculări, iar cota de piață a scăzut la 18%, conform Profit.ro.
Cuprins:
Vânzări în declin pe piața de origine
Frank Marotte, directorul de vânzări globale al Dacia, a declarat că, în timp ce compania înregistrează creșteri pe piețele din Europa, România rămâne o excepție.
„România este singura piață unde nu creștem, în rest creștem peste tot în Europa. Piața românească este deprimată din cauza amânării Rabla și din cauza crizei cu care ne confruntăm în România”, a explicat acesta.
Mihai Bordeanu, Head of Country Renault Group și Managing Director South-East Europe al mărcii Dacia, a detaliat situația: „Putem numi piața ca fiind deprimată la minus 20% în primul trimestru sau chiar mai mult dacă ne uităm doar la persoane fizice. Și e un trimestru, nu doar o lună. Deci putem numi asta depresie”.
El a subliniat că problemele economice și politice din România au avut un impact semnificativ asupra pieței auto. „Piața românească în sine este o piață emergentă. Această piață va crește pe termen lung, dar problema este astăzi. Știm că avem o criză economică în România. Știm că ieri am asistat la o criză politică în România. Și, din păcate, în România, politica și economia sunt foarte, foarte strânse. Așa că suferim toți”.
Programul Rabla, factor decisiv
O altă problemă majoră pentru Dacia este incertitudinea legată de continuarea programului Rabla. „Programul Rabla există de 20 de ani.
Anul trecut am avut comenzi în acest program care veneau din februarie. Anul acesta nu știm, pentru că nu avem nicio idee dacă programul va veni. Și, din păcate pentru noi, suntem mult mai afectați de lipsa programului Rabla decât orice altă marcă”, a explicat Marotte.
Bordeanu a subliniat importanța acestui program pentru Dacia: „Rabla este unică în felul ei, nu-i așa? Pentru că era un program care începuse acum 20 de ani.
Este poate cel mai plin de dorință program pe care l-am avut în România. Scopul inițial era să reînnoiască parcul auto, să ofere șanse oamenilor care, în mod normal, nu au astfel de șanse să cumpere o mașină nouă. Și suntem specialiști în așa ceva, nu?”.
Directorul a mai adăugat că amânarea sau lipsa programului Rabla afectează grav piața locală, iar industria auto are nevoie de sprijin din partea Guvernului. „Sper că vor ajunge la o judecată solidă și vor lansa programul. Dacă nu o fac, trebuie să ne gândim la motivul foarte clar pentru care există acest program: să facem mașina accesibilă, să facem o mașină nouă accesibilă”, a subliniat el.
Scăderi dramatice la înmatriculări
Potrivit datelor oficiale, Dacia a înregistrat doar 4.983 de înmatriculări în luna martie 2026, în scădere cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Modelul Logan, lider al pieței auto românești, a scăzut dramatic, ajungând pe locul cinci, cu doar 315 unități înmatriculate. De asemenea, Duster și Bigster, produse local și aflate în plină ascensiune pe alte piețe, au avut și ele rezultate slabe: 642 și, respectiv, 557 de unități înmatriculate.
În comparație, alte mărci au reușit să crească: Skoda Octavia a înmatriculat 383 de unități (+6,4%), iar Toyota Corolla a ajuns la 351 de unități (+45%), depășind modelul Logan. La finalul primului trimestru din 2025, cota de piață a Dacia era de 29,5%, însă până în martie 2026, aceasta a scăzut la 18%.
Perspective sumbre pentru 2026
Previziunile privind restul anului nu sunt încurajatoare. „Din toate discuțiile, toată lumea spune că va fi un 2026 dificil, cel puțin în primele șase până la nouă luni. Va fi foarte dur. Așa că tind să fiu de acord cu ei pentru că acum ar trebui să finanțeze mai mult”, a concluzionat Bordeanu.
Totuși, oficialul Dacia și-a exprimat speranța că, după perioada de vară, situația economică s-ar putea îmbunătăți, cu condiția să nu apară alte crize politice.
