Romania abia a adunat vreo trei seturi in meciul de Cupa Davis cu Franta. Scorul penibil fusese anticipat. Dintr-o candidata, cu Tiriac – Nastase, la obtinerea Salatierei, Romania a ajuns sa se zbata, de multi ani, pentru supravietuirea, dupa purgatoriul barajului, in grupa principala a sportului alb. Pavel si Hanescu atata pot, atata fac, unul din ei fiind in amurg, amandoi cam subrezi ca sanatate si doar visand la marea performanta. Mergea si Tecau au ramas in stadiul de promisiuni cenusii. Iar altii nici nu au de unde sa apara. Nu o sa ma indignez fata de hotararea instantei, care nu s-a grabit sa-i acorde lui Ilie Nastase ditamai stadionul Vointa, aflat intr-o zona imobiliara de aur. Desi fostul mare tenismen santajeaza cu demisia din fruntea FRT, ba pana si presedintele tarii il roaga sa se razgandeasca. Academia de tenis n-ar fi decat declarativ o baza de selectie, in fapt va fi o afacere cu acces nu neaparat pentru pustimea realmente talentata, cat pentru odraslele mofturoase ale unor imbogatiti si politicieni, dintre care n-a prea rasarit vreo stea. Asa s-a intamplat si cu complexul de la lacul Tei, concesionat tot unui fost tenismen.
In jurul putinelor baze sportive, interesele pecuniare prevaleaza. Uneori in conditii controversate, cum a fost si devizul FRT, care ar fi atarnat de vreo trei ori mai mult, inclusiv din bani publici, daca tarasenia nu era dezvaluita de colegii de la EvZ. Ceea ce a starnit nu doar protestele lui Ilie Nastase, ci si iesirile agresive si neelegante ale lui Ion Tiriac. Patimi si pofte financiare nestapanite vor inabusi si mai mult pepiniera tenisului. Agentia Nationala de Sport, Ministerul Educatiei, federatiile dorm, iar cand se mai trezesc afla ca, in cascada, cad gimnastica, tenisul, rugby-ul, voleiul. Mens sana in corpore sano? Ce-i aia?!