Situația liceelor cu 0% rată de promovare la Bac, explicată de un expert în educație. „Să ne întrebăm cum ajung zeci de elevi să intre la liceu cu medii de 2-3”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Șerban Iosifescu, fostul președinte al agenției care acreditează școlile din subordinea Ministerului Educației, analizează rezultatele de la examenele naționale și vine cu soluții pentru școlile care au înregistrat cele mai slabe rezultate, majoritatea din zone defavorizate.
Cuprins:
„Să facă performanță, fără niciun sprijin suplimentar, în condițiile în care acumulează cei mai mulți factori de risc? Cum de mai au tupeu să vorbească cei care taie picioarele sportivului, dar îi cer să alerge suta de metri în 10 secunde?”, a scris Șerban Iosifescu pe pagina sa de Facebook, revoltat că în fiecare an sunt puse la panoul rușinii acele unități de învățământ care au cele mai mici rate de promovare.
<strong>42 de licee formează lista celor care în acest an nu au niciun elev promovat. 60% dintre ele au avut sub 5 candidați care au dat examenul, dintre care de la șapte dintre aceste școli a fost înscris un singur candidat. Pe spatele unui singur elev, așadar, stă eticheta „promovabilitate 0”.</strong>
Iosifescu analizează motivele pentru care aceste școli nu reușesc să crească rata de promovare a elevilor. „Mediile de la Evaluarea Națională, la intrarea în aceste licee, sunt sub 5 (în fiecare județ sunt astfel de licee). Să facem diferența între mediile de ieșire și cele de intrare. În plus, să ne întrebăm cum ajung zeci de elevi să intre la liceu cu medii de 2-3 - deci, fără acele competențe de bază, care trebuiau formate încă din învățământul primar”, spune fostul președinte al Agenției Române de Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), instituție din subordinea Ministerului Educației (ME).
Acestuia nu i-a mai fost prelungit mandatul în fruntea ARACIP anul trecut, ministrul Sorin Cîmpeanu aducându-i o serie de acuzații, printre care conflict de interese și comunicare defectuoasă cu școlile, după cum scria Școala 9.
Exemplu de liceu: 10% corigenți sau repetenți, 10% cu CES, jumătate elevi din categorii defavorizare
Șerban Iosifescu îl combate astăzi pe ministrul educației și în ceea ce privește intenția acestuia ca liceele care au avut rezultate foarte bune la Bac să le dăscălească pe cele de la coada clasamentului. Acesta subliniază că la liceele cu 100% promovare „se predă la un nivel foarte ridicat, cu multă teorie, cu instrumente (aplicații și echipamente) sofisticate, cu promovarea competiției între elevi, pentru că profesorul de la clasă știe că elevii au calități personale, competențe și capacitatea de a învăța, familie care îi sprijină, meditatori cât cuprinde”.
În cazul „liceelor 0%”, Iosifescu vine cu un exemplu: „Cel din Pomârla: 10% dintre elevi sunt corigenți sau repetenți, 10% cu CES (cerințe educaționale speciale), jumătate dintre elevi sunt din diverse categorii defavorizate, nivelul mediu de educație a părinților fiind de aproape 11 ani etc. Ar merge, oare, același stil de predare, «de înalt nivel»?”, se întreabă retoric specialistul în educație.
Potrivit acestuia, sunt profesori care pur și simplu nu își pot adapta stilul de predare. Într-un articol din Libertatea care analiza motivele pentru care <a href="https://www.libertatea.ro/stiri/de-ce-fac-meditatii-elevii-din-gimnaziul-liceelor-de-top-in-clasa-se-lucra-doar-de-olimpiada-eu-voiam-si-un-exercitiu-la-nivel-mediu-3735432">elevii din școli de top ajung să facă meditații</a>, părinți și elevi spuneau că și pentru aceștia nivelul de predare este atât de înalt, la nivel de olimpiadă, încât nu reușesc să țină pasul.
„La începutul anilor ’90, în școala în care eram director (gimnazială, de cartier) a venit, pentru completare de normă, un profesor de liceu. Ce a făcut (fiind încadrat la clasa a V-a, pentru că acolo erau orele libere): umplea tabla cu formule, fără să explice mare lucru și fără să verifice dacă elevii au scris și au înțeles, se enerva tot timpul că elevii sunt «tâmpiți», că el predă foarte bine - vezi rezultatele la Bacalaureat - și a umplut catalogul cu 2 și 3”, este exemplul dat de Șerban Iosifescu.
Creșterea performanței școlare are nevoie de finanțare
Finanțarea deficitară este un alt motiv pentru care multe școli nu pot să stea în rând cu cele din orașele mari. „Acele licee, de regulă din mediul rural, din urbanul mic sau din ghetourile urbane, au multe structuri de administrat și elevi mai puțini (500-600, cu grădinițe cu tot), față de liceele de fițe (care au, de regulă, peste 1.000 de elevi și nicio structură arondată). Deci, finanțare pe sponci și probleme mult mai mari de management, în condițiile în care, pentru multe, nu se înghesuie nimeni pentru postul de director”.
Alte motive ale performanțelor scăzute la examenele naționale sunt lipsa personalului calificat, mediul de proveniență al elevilor și faptul că multe, având profil tehnologic, au ca scop calificarea într-o meserie, nu intrarea la facultate. Nu ajută nici faptul că an de an ajung să fie date ca exemple negative, mai crede expertul. „Fiind an de an beștelite, adică «popularizate» pentru rezultatele slabe, puse la «așa nu» în rapoartele inspectoratelor și fără resurse adecvate, ce motivație să mai aibă profesorii să muncească în plus?”, punctează Iosifescu.
Finanțarea trebuie să meargă cu prioritate spre aceste școli. „Elevii din aceste școli au nevoie de servicii și intervenții în plus și chiar altele față de școlile din comunități favorizate. Vă mai amintiți ce făceau elevii școlilor de fițe cu cornul și laptele, care în școlile sărace erau motive principale de venit la școală?”.
Rata de promovare a examenului de bacalaureat în 2022 a fost de 75%, doar că a existat și cel mai mare număr de candidați care nu s-au înscris la examen - 40.000. Dintre aceștia, 13.000 nu s-au înscris la Bac, deși aveau dreptul să o facă, adică nu aveau corigențe sau nu erau repetenți.
