De ce fac meditații elevii din gimnaziul liceelor de top. „În clasă se lucra doar de olimpiadă, eu voiam și un exercițiu la nivel mediu”

Robert e acum clasa a XII-a la Colegiul B.P. Hasdeu din Buzău. Își amintește însă că a făcut meditații la matematică și la română în ultimul an de gimnaziu, ca să fie mai sigur pe el la Evaluarea Națională. În gimnaziu a studiat la același liceu, recomandat de sora lui, fostă elevă aici. 

S-a gândit că meditațiile l-ar ajuta să atingă „un nivel de confort și siguranță” și să depășească dificultățile, spune elevul. „Nu aveam goluri care să mă afecteze grav, dar pregătirea m-a ajutat să nu mai dețin probleme de concentrare”.

Se simțea și mai motivat când meditatorul avea așteptări ridicate de la el. Profesorii de la clasă i se păreau suficient de deschiși și răspundeau la întrebări, dar, crede el, își pierdea ușor concentrarea din cauza lipsei de exercițiu. 

„Profesoara nu-și dădea silința”

Pentru Alexandra, de la Colegiul George Coșbuc, din București, matematica a fost complicată în V-VIII. „Consider că de multe ori profesoara nu-și dădea silința, iar mie îmi era foarte greu să înțeleg și să țin pasul”, spune eleva, care a terminat gimnaziul în același liceu.

Meditațiile la matematică le-a început într-a VI-a, iar de română s-a apucat în a VIII-a, pentru Evaluarea Națională. 

Recomandări

Cazul fetiței de 12 ani, moartă de leptospiroză, o boală care poate fi luată inclusiv de la câini și pisici. Părinții acuză o eroare medicală. Cum justifică medicii decesul

Studiu: O treime dintre elevi fac meditații 

Potrivit unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) și al Societății Academice din România (SAR), desfășurat, în 2021, pe un eșantion de peste 1.000 de părinți și 900 de elevi, aproape o treime dintre elevi – cu precădere din urban – făceau meditații în clasele a VIII-a și a XII-a. Disciplinele care le dau bătăi de cap elevilor mai mici sunt chiar cele la care susțin examen la sfârșit de gimnaziu, matematica și româna. 

Au nevoie de ore suplimentare în primul rând pentru că nu înțeleg ce li se predă la școală, arată studiul, apoi pentru examenele naționale și, în cele din urmă, pentru performanță. 

În România, nu există studii separate în privința elevilor din gimnaziul liceelor considerate „de top”, însă cauzele din studiu sunt menționate și de cei opt elevi care au vorbit cu ziarul. 

Pregătire din clasa a VI-a 

Recomandări

Prima întâlnire faţă în faţă între Donald Trump şi Kamala Harris. Dezbaterea are loc în această noapte. Ce reguli trebuie să respecte candidații

O altă elevă de la Liceul Coșbuc, care a vorbit sub anonimat, precum cei mai mulți dintre adolescenții care au acceptat să discute cu ziarul, își amintește că întotdeauna rămâneau neclarități la matematică, după orele de la școală. 

A început orele suplimentare într-a VI-a, iar într-a VIII-a s-a încărcat cu meditații și la română. Tot pentru Evaluarea Națională. „Nu era mereu mediul prielnic de a pune întrebări și de aici apăreau unele neclarități”, explică eleva. 

„Profesoara de la clasă îmi spunea că nu mă descurc”

„Am început meditațiile în clasa a VIII-a, am făcut la română și la mate ca să mă pregătesc pentru Evaluarea Națională”, povestește o adolescentă de la Colegiul Grigore Moisil din Capitală. 

Aveam note destul de mici și mă simțeam prost pentru că toată lumea îmi zicea că nu mă descurc și că nu sunt bună la mate, inclusiv profesoara de la clasă, așa că am vrut să schimb asta.

Elevă la Colegiul Grigore Moisil din Capitală: 

Dar ulterior examenul a fost motorul principal. „Profesorii predau bine la majoritatea materiilor, dar am simțit uneori că nu pot face față la nivelul clasei”, adaugă ea. 

„Ritmul era prea rapid”

Mihaela Șolcă din „Hasdeu”, Buzău, a avut nevoie să înțeleagă mai bine matematica predată la clasă, așa că într-a VII-a s-a luat în familie decizia să caute meditator. 

Recomandări

România, văzută de pe Veseliei. Unde n-aţi înţeles?

Mama ei i-a sugerat la sfârșitul clasei a IV-a să dea admitere – din ce-a învățat în școala primară – la gimnaziul Liceului Hasdeu. Așa se face selecția în aceste instituții.  

Înainte de Evaluarea Națională s-a apucat și de meditații la română. „Câteodată ritmul la clasă era prea rapid. Sau pentru că eram 30, chiar dacă profesorul încerca să ne facă să înțelegem, probabil modul de abordare n-a fost pe înțelesul tuturor”, crede Mihaela. 

În privat i se pare că a lucrat mai repede și mai bine. „M-au ajutat mai mult meditațiile decât ce făceam la clasă, învățam la meditații și exersam la clasă”, mai spune ea. Din câte își amintește, cam toți colegii alegeau meditațiile. 

Meditații cu profesorii de la clasă

Și olimpicilor le lipsește uneori sprijinul profesorilor lor. O elevă din „Hasdeu”, Buzău, a apelat la meditații la matematică din clasa a VII-a pentru performanță. 

„Colegii înscriși la olimpiadă făceau pregătire cu profesoara de la clasă. Îi favoriza, le aducea materiale de lucru și ei se descurcau mai bine”, spune aceasta. Apoi, s-a dus și ea la profesoara respectivă la ore în afara școlii, a primit astfel de exerciții și, în sfârșit, nu s-a mai simțit dată deoparte. 

„În clasă se lucra doar de olimpiadă”

Nivelul ridicat de la clasă a determinat mai mulți elevi din liceele din țară considerate foarte bune să caute sprijinul meditatorilor în V-VIII. O elevă de la Colegiul Național Vasile Alecsandri din Galați însă a început încă din clasa a IV-a să se pregătească la română și matematică pentru admiterea la gimnaziul aceluiași liceu. Apoi au urmat alte lecții suplimentare, la engleză și germană, și din nou la matematică. 

„În clasă se lucra doar de olimpiadă, iar eu simțeam nevoia și de un exercițiu la nivel mediu”, explică eleva. „Toți colegii mei făceau meditații la matematică din aceleași motive, aveam nevoie să ni se predea o bază”. 

„Prea multe informații”

Și o elevă de la Colegiul Gheorghe Lazăr din București s-a simțit copleșită de ritmul de lucru din gimnaziu, așa că a început meditațiile la română dintr-a V-a, chiar și de două ori pe săptămână. „Simțeam că nivelul este mult mai ridicat decât m-aș fi așteptat”, își amintește ea. 

„Nu mă puteam descurca singură cu atâtea informații și aveam nevoie de cineva care să-mi explice mai pe înțelesul meu tot ce se preda. Fiind profesori de liceu, nu erau obișnuiți să structureze materia cum am fi avut noi nevoie, abordau metode puțin mai avansate”.

Discuțiile libere și dezbaterile, deși apreciate, erau solicitante pentru niște copii de-a V-a, crede ea. „Cu timpul am reușit să mă adaptez, dar tot sunt de părere că la vârsta aceea nu erau necesare”, mai spune liceana.  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro