Slovacia încearcă să refacă adăposturile din Războiul Rece

Pentru locuitorii din Nitra, oraș din vestul Slovaciei, războiul din Ucraina este o realitate îndepărtată. Țara, care are aproximativ 100 de kilometri de frontieră cu Ucraina, nu a înregistrat nicio alertă aeriană în ultimii patru ani, spre deosebire de Moldova sau Polonia.

Premierul naționalist Robert Fico, considerat apropiat de Vladimir Putin, repetă că războiul nu este problema slovacilor. Cu toate acestea, guvernul său s-a angajat să dubleze până în 2028 capacitatea de primire a adăposturilor.

În orașul Nitra, cu aproximativ 78.000 de locuitori, conflictul declanșat de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, nu pare să genereze un sentiment de urgență în rândul populației.

Adăposturi în ruină

În acest an, municipalitatea din Nitra intenționează să aloce 40.000 de euro pentru renovarea și reaprovizionarea celor 17 adăposturi existente, o sumă redusă în comparație cu necesarul estimat la 1,4 milioane de euro.

„Nu era o prioritate”, a explicat purtătorul de cuvânt al primăriei, Tomas Holubek.

După izbucnirea conflictului însă, populația a început să se intereseze de locurile unde s-ar putea adăposti în cazul unui război în Slovacia.

Potrivit ofițerului de protecție civilă din Nitra, Dalibor Bubinak, niciunul dintre adăposturi nu îndeplinește în prezent cerințele tehnice. Multe au sisteme de ventilație și cablaje electrice învechite și nu dispun de sisteme funcționale de stocare a apei. Echipamentele datează, în unele cazuri, din anii 70.

Fico vrea să dubleze adăposturile de război până în 2028

Slovacia, țară cu 5,4 milioane de locuitori, dispune în prezent de aproximativ 1.500 de adăposturi consolidate și etanșe, cu o capacitate totală de circa 250.000 de persoane, potrivit Ministerul de Interne al Slovaciei. Un sfert dintre acestea se află în capitala Bratislava.

În ianuarie, guvernul a anunțat, în cadrul unei strategii naționale de gestionare a amenințărilor la adresa securității, că va dubla capacitatea actuală a adăposturilor și va crește nivelul de informare și pregătire a populației. Ministrul de interne Matus Sutaj Estok a descris anterior situația drept catastrofală, vorbind despre pereți mucegăiți, uși deteriorate și sisteme de ventilație învechite.

Obiectivul anunțat este ca până în 2035-2040 cel puțin 30% din populație să aibă acces la adăposturi, o parte din finanțare urmând să provină din fonduri europene.

Slovacia, membră a NATO și a UE din 2004, alocă 2% din PIB pentru apărare din 2022, în conformitate cu directivele Alianței Atlantice, însă banca centrală estimează că acest nivel ar putea scădea în acest an.

Slovacii investesc în adăposturi private

În contextul deficiențelor publice, unii cetățeni au ales să investească individual în adăposturi private. Potrivit lui Peter Bako, director general al companiei NSA SR, cererea pentru astfel de adăposturi a crescut cu aproximativ 75% anual din 2022.

Compania oferă de la camere securizate, la prețuri de aproximativ 7.900 de euro, până la adăposturi subterane din beton armat, de aproape 45.000 de euro.

Ministerul de Interne a recunoscut că nu există o evidență oficială a adăposturilor private, deoarece nu există obligația de declarare.

În Nitra, mulți locuitori spun că nu știu unde se află adăposturile și, potrivit lui Tomas Sliacan, președintele Asociației structurilor de protecție, administratorii acestor spații nu știu adesea cum să le gestioneze sau la ce folosesc echipamentele, în lipsa personalului specializat.

Adăposturile din România, puține și blocate în timp

Anul trecut, Curtea de Conturi a României a efectuat un audit privind adăposturile civile destinate protecției populației în caz de conflict armat. Conform raportului publicat în aprilie 2025, situația acestor adăposturi este alarmantă.

Auditorii au constatat că adăposturile sunt puține, insalubre și rămase la nivelul anului 1970. Capacitatea de adăpostire a populației în caz de atac aerian este extrem de limitată, doar 3,21% din populația României (611.922 de persoane) putând fi adăpostită în spații special construite.

Chiar și incluzând alte spații potențiale (metrou, parcări subterane, tuneluri), capacitatea totală ajunge doar la 5,19% (989.507 persoane). Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, publice și private, jumătate (2.543) sunt neoperaționale. Majoritatea adăposturilor din România (73%) au fost construite înainte de 1990, ceea ce indică un fond de adăpostire învechit.

Citește și: Harta interactivă a adăposturilor antiatomice din România. Cum poți afla unde este cel mai apropiat buncăr

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI
Comentează
Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.