Spania se pregătește pentru o premieră mondială în industria sticlei. La fabrica Saint-Gobain din Avilés va fi construit un cuptor gigantic, estimat la aproximativ 120 de milioane de euro, care va combina electricitatea și gazul pentru a topi materiile prime la temperaturi de până la aproximativ 1.600°C. Trei sferturi din procesul de topire vor fi electrificate, iar consumul de gaz ar urma să scadă cu 80%. Saint-Gobain și AGC spun că va fi cel mai mare cuptor hibrid construit vreodată pentru producția de sticlă plană.
Cuprins:
Noul sistem, denumit FurHy, va înlocui actualul cuptor al fabricii Saint-Gobain din Avilés, în nordul Spaniei. Costul investiției a fost estimat în Spania la aproximativ 120 de milioane de euro, iar construcția ar urma să înceapă în ianuarie 2027. Producția este programată să fie reluată în a doua jumătate a anului.
Provocarea este uriașă, scrie PiațaAuto.md. Pentru a produce sticlă plană, nisipul, carbonatul de sodiu, calcarul și sticla reciclată trebuie transformate într-o masă lichidă omogenă, ceea ce necesită temperaturi de aproximativ 1.500-1.600°C. În cuptoarele clasice, această energie vine în mare parte din arderea gazului, dar la Avilés, proporția va fi schimbată radical.
Saint-Gobain și AGC vor ca aproximativ 75% din procesul de topire să fie electrificat. Gazul nu va dispărea complet. Va rămâne necesar pentru partea procesului în care flacăra poate încălzi rapid și uniform interiorul imensului cuptor. Apoi intră în joc electricitatea.
Și aici apare una dintre cele mai interesante particularități ale sticlei. Sticla rece este un foarte bun izolator electric. După ce se topește însă, comportamentul ei se schimbă și devine conductor ionic. Cu alte cuvinte, curentul electric poate trece prin masa topită și o poate încălzi direct. Noul cuptor va folosi mult mai intens electrozi introduși în zona inferioară a instalației. Odată ce sticla începe să se topească, încălzirea electrică poate prelua cea mai mare parte a procesului.
Pentru că, la această scară, nu înseamnă automat că ar fi și mai eficient. În prima etapă, când materiile prime sunt încă solide și reci, încălzirea exclusiv electrică devine mai dificilă. Flacăra poate ridica rapid temperatura întregului volum și poate ajuta la topirea uniformă a materialului. După ce sticla devine lichidă, electricitatea devine mult mai eficientă.
Inginerii încearcă astfel să folosească avantajul fiecărei surse de energie exact acolo unde funcționează cel mai bine. Rezultatul este combinația de aproximativ 75% electricitate și 25% energie furnizată prin combustibil.
Cifrele sunt spectaculoase. Odată pus în funcțiune, noul cuptor ar trebui să economisească aproximativ 265 GWh de gaz natural în fiecare an, adică o reducere de circa 80% față de un cuptor convențional alimentat cu gaz. Asta înseamnă că partea cea mai mare a energiei folosite astăzi prin arderea combustibilului va fi înlocuită cu electricitate cu emisii reduse de carbon.
Saint-Gobain spune că energia electrică va fi asigurată prin contracte de furnizare din surse regenerabile în Spania.
Reducerea consumului de gaz nu înseamnă însă eliminarea completă a emisiilor. O parte din CO2-ul generat la fabricarea sticlei provine chiar din reacțiile chimice ale materiilor prime, nu doar din arderea combustibilului.
Chiar și așa, estimările sunt importante: noua instalație ar putea evita aproximativ 80.000 de tone echivalent CO2 pe an, adică aproape jumătate din emisiile produse de un cuptor convențional pe gaz.
Saint-Gobain nu experimentează direct cu instalația gigantică din Spania. Compania franceză și AGC lucrează împreună din 2023 la electrificarea producției de sticlă, prin proiectul VOLTA. Prima etapă a fost un cuptor-pilot mai mic, instalat în Cehia, unde cele două companii au testat topirea sticlei prin combinarea electricității cu combustibilul.
Rezultatele au fost suficient de bune pentru ca tehnologia să fie dusă acum la scară industrială. Cuptorul din Avilés va fi însă cu totul altă categorie: Saint-Gobain îl prezintă drept cel mai mare cuptor electric realizat vreodată pentru sticlă plană și o premieră mondială.
Locul nu este întâmplător. O asemenea instalație va consuma cantități uriașe de electricitate, iar prețul energiei poate decide dacă tehnologia este sau nu rentabilă. Spania beneficiază de o producție tot mai mare de energie regenerabilă și de condiții favorabile pentru contractele industriale de furnizare pe termen lung. La fabrica din Avilés au început deja și lucrările pregătitoare. În iulie, vechiul rezervor de apă al uzinei a început să fie demolat pentru a face loc unei noi substații electrice care va alimenta viitorul cuptor.
Investiția este considerată importantă și pentru viitorul fabricii. Reprezentanții angajaților spun că noul cuptor poate asigura continuitatea producției și a locurilor de muncă de la Avilés.
Industria sticlei este una dintre cele mai greu de electrificat tocmai din cauza temperaturilor extreme și a nevoii ca marile cuptoare să funcționeze continuu. De aceea, proiectul din Spania va fi urmărit atent. Dacă un cuptor industrial care lucrează la aproximativ 1.600°C poate reduce cu 80% consumul de gaz fără să afecteze producția sau calitatea sticlei, aceeași soluție ar putea fi adaptată ulterior și în alte fabrici.