Astfel, specialiștii sunt de părere că noua taxă, cu care Guvernul se joacă de-a ba o bagă, ba o scoate, stârnește multe nemulțumiri în rândul economiștilor de la noi. Pentru că îi taxează pe cei care câștigă mai mult de 10 salarii minime pe economie, avertismentul din privat este că specialiștii care sunt plătiți mult vor pleca în străinătate.
„Specialiştii vor fi alungaţi, cei care s-au pregătit peste hotare, şi targetul ar fi aducerea lor înapoi. Sau viceversa, alţi tineri care se şcolesc aici vor pleca. Ne focusăm pe cei care câştigă venituri mai mari, de 10 ori salariul minim pe economie, după care, după un timp de căutare prin arhive, rezultă că baza de taxare este destul de mică, vorbim de circa 30.000 de persoane”, a declarat Andra Caşu, director executiv al departamentului de asistenţă fiscală şi juridic în cadrul EY.
Potrivit ei, cei din privat și-au pus problema valorii acestei taxe. „Noi discutăm între noi că va fi ceva în jur de 0,5%, mic, simbolic. Am fost surprinşi să vedem că au dus la 25%, 10%, procente foarte mari, din ce s-a vehiculat în presă”, a mai spus Cașu.
Citește și: Ultima lovitură primită de Liviu Dragnea. Raportul secret publicat de jurnaliștii de investigație de la Rise Project
Taxa de solidaritate…cu lenea
Taxa pe solidaritate este o aberație, consideră specialiștii în fiscalitate, care văd odată cu aceasta o suprataxare greu de suportat.
„Toate astea ca să fii solidar cu toţi profitorii ce primesc ajutor social şi refuză munca, cu licitaţii trucate, cu investiţii ce au garanţia mai scurtă decât garanţia la o pereche de pantofi, cu instituţii ce sunt supraaglomerate de personal ce transportă aerul, după cum zicea un cunoscut lichidator. Să luăm de la burghezi și să dăm la poporul votant”, declară Adrian Bența.
Nici reprezentanții Association of Business Service Leaders (ABSL) România nu sunt deloc încântați de taxa de solidaritate, despre care ne spun că va duce la scăderea investițiilor străine la noi, dar și la imposibilitatea creării de locuri de muncă performante.
„Modificarea radicală a programului fiscal fără consultări cu mediul de afaceri sau fără studii de impact prezintă un risc major adus economiei în ansamblu, cu efecte imediate asupra dezvoltării industriei noastre şi creării de noi locuri de muncă”, afirmă reprezentanții ABSL.
Aceștia cred că iniţiativele de tipul taxei de solidaritate afectează, prin reducerea salariului net, segmentul profesioniştilor performanţi din mediul privat care sunt responsabili cu atragerea de proiecte noi pe piaţa locală şi conducerea unor programe cu efecte benefice asupra întregii economii.
Citește și: Avea o tumoră pe creier, dar medicii cu zis că e „alintată”. Moartea nedreaptă a unei tinere de 18 ani din Bârlad