Spitalele regionale după 20 de ani de promisiuni: stadiul actual al proiectelor, finanțarea și estimarea finalizării EXCLUSIV

Spitalele regionale, obiectiv al Guvernului Tăriceanu

Spitalele regionale au fost promisiuni vânturate încă din perioada Guvernului Tăriceanu, apogeul fiind în anii de glorie ai lui Liviu Dragnea, cel care susținea că în perioada 2016-2020 nu mai puțin de opt astfel de unități medicale vor fi finalizate. Dragnea a ajuns să fie condamnat, a stat la închisoare, a revenit în libertate, iar spitalele n-au apărut. Din cele opt spitale promise inițial au ajuns trei, iar primele cărămizi ar trebui să fie puse în următoarele luni, dacă ținem cont de afirmațiile Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

Libertatea a cerut clarificări ANDIS despre situația desfășurării proiectelor de construcție pentru Spitalele Regionale de Urgență, așa cum sunt ele trecute în documentele oficiale, unități medicale care la negocierea PNRR nu au fost trecute pe acest tip de finanțare, tocmai pentru teama că nu vor fi gata până la jumătatea lui 2026. Iar calculele din 2021 (ale Guvernului Cîțu), dacă privim situația la nivelul martie-aprilie 2025, au fost cam sigurul lucru bun în privința acestor proiecte.

Situația la final de martie

La final de luna martie, ANDIS a răspuns solicitării Libertatea referitoare la fiecare spital în parte. În primul rând, lucrările de construcție ale celor trei spitale au loc în două etape. „Etapa întâi presupune pregătirea amplasamentului, incluzând lucrări precum: pregătirea terenului, excavația generală grosieră, realizarea pereților mulați și a zidurilor de sprijin, formarea taluzurilor, precum și monitorizarea și întreținerea acestora până la demararea celei de-a doua etape de construcție”.

Recomandări

George Simion recunoaște că nu a vrut niciodată să ofere case la 35.000 de euro: „Au fost o formă de marketing, de promovare”

La Spitalul Regional Craiova prima etapă a fost finalizată, în timp ce la Spitalul Regional Cluj și Spitalul Regional Iași termenul estimat, deja depășit, era 31 martie. „După această dată. Lucrările vor fi monitorizate și întreținute până la demararea etapei a doua”, mai punctează ANDIS.

Pe de altă parte, a doua etapă vizează execuția tuturor lucrărilor de construcții și instalații aferente, „precum și o parte din echipamentele medicale necesare funcționarii Spitalelor Regionale de Urgență”. Potrivit ANDIS, în paralel cu etapa a doua au loc și alte patru proceduri de atribuire pentru operaționalizarea spitalelor: i) achiziția de echipamente medicale; ii) mobilier; iii) sistem IT; iv) echipamente pentru dotarea laboratoarelor.

ANDIS a subliniat și că termenul avansat pentru implementarea proiectelor pentru cele trei spitale este a doua jumătate a anului 2028.

Sursele de finanțare

Cele trei spitale se finanțează din bani de la bugetul de stat, fonduri din Programul Operațional Sănătate (POS 2021-2027) și Programul POR 2014-2020. Conform ANDIS, au existat mai multe tipuri de contracte pentru finanțare. În primul rând, există cele trei contracte de finanțare încheiate cu Autoritatea de Management pentru Programul Sănătate (POS 2021-2027) unde:

Recomandări

George Simion forțează varianta Călin Georgescu premier. Insistă până la alegerile anticipate, chiar dacă provoacă instabilitate: „Pot dizolva Parlamentul”

i) SRU Iași primește 37% din bani de la bugetul de stat și 63% prin Programul Sănătate (unde sunt fonduri nerambursabile plus bani tot de la bugetul de stat);

ii) SRU Cluj primește 39% de la bugetul de stat și 61% prin Programul Sănătate;

iii) SRU Craiova primește 45% prin bugetul de stat și 55% prin Programul Sănătate.

Iar aici, Executivul României, încă de vremea guvernelor Orban și Cîțu, a mers pe varianta împrumuturilor. Astfel, s-au contractat trei împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții, pentru a asigura banii care vin de la „bugetul de stat”. Conform ANDIS; sumele împrumutate sunt următoarele: 250 de milioane de euro pentru SRU Iași, 305 milioane de euro pentru SRU Cluj și 368 de milioane de euro pentru SRU Craiova.

Potrivit datelor ANDIS, „anterior încheierii contractelor de finanțare cu Autoritatea de management pentru Programul de Sănătate (POS 2021-2027) au existat 3 contracte de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR 2014-2020)”. Iar pentru acesta au fost decontate mai multe sume, după cum arată tabelul de mai jos.

Recomandări

Fabuloasele averi ale șefilor de la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului. Unul dintre vicepreședinți a semnat un angajament cu Securitatea

Spitalele din PNRR o iau la vale

Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Marcel Boloş, a declarat marţi că, în prezent, există discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene ca doar 13 spitale să fie realizate cu finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Alte şase vor fi construite din împrumutul pe care ţara noastră o să îl contracteze de la Banca Europeană de Investiţii.

Boloș a recunoscut și situația ingrată, în condițiile în care România a plecat la drum cu o perspectivă a 24 de spitale sau corpuri de unități medicale noi, iar pe măsură ce trece timpul numărul lor se împuținează.

„Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026″, a explicat Marcel Boloş, potrivit stirileprotv.ro.

Foto: Facebook

Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”! 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro