Cine este medicul pensionar care a tratat pacienții infectati cu hantavirus de pe nava de croazieră MV Hondius
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
După izbucnirea unui focar de hantavirus pe nava MV Hondius, doctorul pensionar Stephen Kornfeld, aflat în croazieră, a preluat rolul de medic de bord, tratând pasagerii afectați.
Un vis transformat în coșmar
Stephen Kornfeld, un oncolog american pensionat în vârstă de 67 de ani, a fost protagonistul unei misiuni neașteptate la bordul navei de croazieră MV Hondius, relatează Paris Match. Dorind inițial să participe la o expediție ornitologică în Atlanticul de Sud, medicul s-a trezit în centrul unei crize sanitare, când un focar de hantavirus, o boală rară și mortală, a izbucnit pe vas.
Bărbatul nu avea nicio intenție de a reveni la practică medicală, dar circumstanțele l-au obligat să preia rolul de medic de bord pentru a îngriji pasagerii bolnavi.
Pe 1 aprilie 2026, Kornfeld s-a îmbarcat în Ushuaia, Argentina, pentru ceea ce trebuia să fie croaziera vieții sale. Totuși, după doar zece zile, situația a luat o turnură dramatică. Un pasager olandez de 70 de ani s-a îmbolnăvit și a decedat pe 11 aprilie, fiind primul caz confirmat de hantavirus.
„În 12-24 de ore, a devenit clar că mai multe persoane erau bolnave și că starea lor se agrava”, a declarat el pentru CNN. Criza s-a agravat rapid. Soția pasagerului olandez a fost evacuată în stare critică pe 24 aprilie la Sfânta Elena, însă a murit ulterior la Johannesburg.
Între timp, și medicul oficial al navei s-a îmbolnăvit, fiind transportat de urgență în Africa de Sud pentru tratament. Rămas singur pentru a îngriji 146 de pasageri și membri ai echipajului, Kornfeld s-a văzut obligat să preia întreaga responsabilitate medicală.
„M-am trezit în rolul de medic de bord”, a mai mărturisit el.
Luptă contracronometru
Deși specializat în oncologie, Kornfeld a folosit experiența sa în tratarea cazurilor critice pentru a gestiona criza. „Febră mare, oboseală, bufeuri, probleme gastrointestinale, dificultăți de respirație”, a descris el simptomele pacienților, adăugând: „În acel moment, niciunul dintre ei nu părea să fie în stare critică. Dar, în cazul virusului Hantavirus, starea de boală poate evolua foarte rapid către una critică”.
După ce a reușit să stabilizeze situația de urgență, Kornfeld a primit sprijin în timpul unei escale în Capul Verde, unde doi epidemiologi ai OMS și doi medici infecționiști olandezi s-au alăturat echipei.
Nava și-a continuat drumul spre Tenerife, Insulele Canare, unde toți pasagerii au debarcat duminică, 14 mai, sub supraveghere strictă.
Mai multe țări europene, inclusiv Germania, Franța, Belgia, Irlanda și Țările de Jos, vor trimite avioane pentru a-și evacua cetățenii de pe nava de croazieră MV Hondius, afectată de un focar mortal de hantavirus.
Spania a anunțat că evacuarea va fi coordonată și cu sprijinul Uniunii Europene, al Statelor Unite și al Regatului Unit pentru pasagerii rămași.
Ce este şi cum se transmite hantavirus?
Hantavirus a intrat în atenția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), după focarul care a izbucnit la bordul navei de croazieră MV Hondius. Hantavirusurile (HV) sunt virusuri transmise de rozătoare, care pot provoca sindromul cardio-pulmonar cu hantavirus (HCPS) în cele două Americi și febra hemoragică cu sindrom renal (HFRS) în Eurasia.
În principal, oamenii se pot infecta atunci când inhalează particule de virus care provin din urină, materii fecale sau saliva rozătoarelor infectate. Virusurile, împreună, au generat anual aproape 200.000 de infecții umane la nivel mondial în ultimii ani, cu rate de mortalitate de 5-15% pentru HFRS și de până la 40% pentru HCPS.
Peste 20 de specii de virusuri au fost identificate în cadrul acestui gen hantavirus. Doctorul Adrian Marinescu, directorul Institutului Matei Balș, a explicat pentru Libertatea că boala pe care o dă acest virus afectează plămânii și rinichii și poate apărea febra hemoragică.
În ceea ce privește simptomele infecției cu hantavirus, pot apărea dureri musculare, dureri de cap, probleme gastro-intestinale, amețeli, oboseală. Conform droctorului Adrian Marinescu, simptomatologia poate fi ștearsă la început, fapt care face ca diagnosticul să fie pus târziu uneori.
