Solstițiul de vară din 2026 va avea loc în seara de 21 iunie, marcând începutul verii astronomice și cea mai lungă zi din an în emisfera nordică.
Cuprins:
În fiecare an, în jurul datei de 21 iunie, Soarele atinge longitudinea astronomică de 90°, marcând începutul verii astronomice.
Acest moment special poartă numele de solstițiul de vară și coincide cu cea mai lungă zi din an în emisfera nordică. În 2026, solstițiul de vară va avea loc pe 21 iunie, la ora 11.24, ora României, conform datelor furnizate de Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.
Fenomenul solstițiului de vară este cauzat de înclinarea axei Pământului cu 66° 33′ față de planul orbitei sale în jurul Soarelui, cunoscut sub numele de planul eclipticii.
În această perioadă, emisfera nordică este înclinată cel mai mult către Soare, ceea ce înseamnă că aceasta primește cea mai mare cantitate de lumină solară.
Acest lucru face ca durata zilei să fie maximă, iar cea a nopții minimă. În România, la latitudini medii, Soarele se află la culminație la 67° 52′ deasupra orizontului, iar ziua durează 15 ore și 32 de minute, în timp ce noaptea are doar 8 ore și 28 de minute.
Cuvântul solstițiu provine din latină, însemnând „Soarele stă”. Aceasta se referă la momentul în care Soarele își schimbă direcția aparentă pe cer, atingând cel mai înalt punct față de ecuatorul ceresc.
În această zi, mișcarea sa aparentă pe cer pare să se oprească înainte de a începe să coboare treptat spre sud. În plus, la latitudinile nordice, acest fenomen prelungește durata amurgului pe tot parcursul nopții, oferind spectacolul unic al „nopților albe”.
După solstițiul de vară, zilele încep să devină mai scurte, iar nopțile mai lungi. Acest proces continuă timp de șase luni, până la solstițiul de iarnă, care are loc pe 21 decembrie.
Este important de menționat că în emisfera sudică, aceste fenomene se desfășoară în sens invers, iar solstițiul de vară este sărbătorit în jurul datei de 21 decembrie.
Conform datelor Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, datele și orele exacte ale solstițiului de vară în anii următori sunt următoarele:
Solstițiul de vară a avut o importanță majoră încă din Antichitate. Celebrul învățat grec Eratostene a folosit acest fenomen în anul 250 î.Hr. pentru a calcula cu o precizie uimitoare lungimea meridianului terestru.
Observând poziția Soarelui la amiază în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena și Alexandria și cunoscând distanța dintre ele, Eratostene a reușit să estimeze circumferința Pământului. Aceasta a fost prima operațiune geodezică documentată din istorie.
În România, există și o serie de tradiții și obiceiuri speciale pentru solstițiul de vară. Transmise din generație în generație, ele marchează cea mai lungă zi din an prin momente în care oamenii se adună și aprind focuri „care alungă spiritele rele”, iar în alte regiuni se spune că solstițiul de vară aduce și noroc în dragoste.