România începe primul mare proiect de analiză a ADN-ului populației. 5.000 de genomuri vor fi studiate pentru a descoperi riscul de boli, în București și Brașov
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
România intră într-un proiect științific uriaș, care ar putea schimba modul în care sunt prevenite și tratate multe boli. Cercetătorii vor analiza ADN-ul a 5.000 de persoane, pentru a construi prima hartă genomică a populației din România. Proiectul se numește ROGEN – Dezvoltarea cercetării genomice în România și este coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, cu participarea mai multor universități și institute de cercetare din țară. Printre parteneri se află și Universitatea Transilvania din Brașov, potrivit informațiilor publicate de instituție.
Cuprins:
De ce este important ADN-ul românilor pentru medicină
Fiecare om are în celule o „bibliotecă” de informații genetice. Aceasta se numește genom și conține toate instrucțiunile care spun organismului cum să funcționeze.
Iar ideea acestui proiect este simplă, dar extrem de importantă: medicii vor să înțeleagă mai bine cum arată ADN-ul populației din România și ce particularități genetice avem.
Problema este că multe dintre studiile genetice făcute până acum în lume sunt bazate pe populații din alte regiuni. Dacă medicii folosesc acele date pentru pacienți din România, există riscul ca unele informații importante să fie interpretate greșit sau să fie incomplete.
De aceea, cercetătorii spun că este nevoie de date genetice adaptate populației din România.
„Pentru ca medicina genomică să fie eficientă, este esențial să existe date de referință adaptate populației din România”, explică specialiștii implicați în proiect și, fără aceste date, unele riscuri genetice sau indicii despre anumite boli ar putea fi ratate.
5.000 de genomuri vor fi analizate
În cadrul proiectului ROGEN, cercetătorii vor secvenția 5.000 de genomuri la acoperire înaltă. Cu alte cuvinte, vor analiza în detaliu ADN-ul participanților pentru a identifica particularitățile genetice ale populației.
Rezultatul va fi prima hartă a diversității genetice a românilor, ca o reală bază de date care ar putea ajuta medicii să înțeleagă mai bine:
- cum apar anumite boli
- de ce unele tratamente funcționează diferit de la un pacient la altul
- care sunt riscurile genetice pentru anumite afecțiuni
Pe baza acestor informații, medicina ar putea deveni mult mai personalizată.
Ce înseamnă medicina personalizată
Conceptul este relativ nou și începe să fie folosit tot mai mult în marile sisteme medicale. Pe scurt, în loc ca toți pacienții să primească același tratament, medicii ar putea adapta terapiile în funcție de profilul genetic al fiecărei persoane.
De exemplu, în unele tipuri de cancer, analiza ADN-ului poate arăta exact ce tratament are cele mai mari șanse să funcționeze, iar proiectul ROGEN ar putea deschide drumul către astfel de metode și în România.
Brașov recrutează participanți pentru studiu
Universitatea Transilvania din Brașov este unul dintre partenerii proiectului și va recruta aproximativ 250 de participanți pentru studiu. ADN-ul acestora va fi analizat împreună cu probe din alte centre universitare și institute de cercetare din țară.
Scopul este ca rezultatele să ajute la dezvoltarea unei baze de date genetice naționale, care să fie folosită în cercetare și în sistemul medical.
ROGEN, un proiect de peste 400 de milioane de lei
Proiectul ROGEN are un buget total de aproximativ 422 de milioane de lei și este finanțat în principal prin Fondul European de Dezvoltare Regională, dar și din bugetul de stat. Implementarea lui se desfășoară între 2024 și 2029.
În proiect sunt implicate universități de medicină și institute de cercetare din toată țara, inclusiv centre importante precum Institutul Clinic Fundeni, Institutul „Matei Balș”, Institutul „Victor Babeș” sau Institutul Oncologic din Cluj.
Ce urmăresc cercetătorii să descopere
Pe baza datelor genetice colectate, specialiștii speră să identifice markeri genetici care pot ajuta la diagnosticarea mai rapidă sau la prevenirea unor boli, iar cercetările vor viza în special:
- cancerul
- bolile rare
- bolile infecțioase
- bolile cardiovasculare
- afecțiunile neurologice
În timp, aceste informații ar putea ajuta la dezvoltarea unor tratamente mai eficiente și la depistarea mai timpurie a unor boli grave.
