709.000.000 de euro, prețul de pornire pentru vânzarea combinatului siderurgic din Galați: ce se vinde la prima licitație din istoria acestui gigant

Prețul de pornire: 709 milioane de euro

Prețul de pornire pentru licitația de joi a fost stabilit la 709.139.324 de euro (fără TVA). Pachetul scos la vânzare include „inima” platformei industriale gălățene:

• Uzinele de Aglomerare, Furnalul, Oțelăria și Turnarea continuă;
• Laminoarele (de tablă groasă, benzi la cald și benzi la rece);
• Liniile de zincare și de acoperire organică;
• Fabrica de țevi sudate longitudinal;
• Halda de zgură, alături de diverse terenuri și clădiri aferente.

Dacă prețul se va dovedi prea ridicat pentru investitori și prima etapă va eșua din lipsă de oferte, procedura prevede organizarea unei a doua licitații.

În acest scenariu, prețul de pornire va scădea cu 40%, ajungând la valoarea de lichidare de aproximativ 407 milioane de euro.

Miza financiară

Suma finală a tranzacției este crucială pentru creditori, în contextul în care datoriile totale ale Liberty depășesc pragul de un miliard de euro.

• Scenariul optimist (709 mil. euro): Ar asigura plata integrală a creditorilor garantați și a datoriilor la bugetul de stat. Printre cei mai importanți creditori se numără Exim Banca Românească și ANAF, cu creanțe cumulate de circa 400 de milioane de euro. Sumele rămase ar fi distribuite echitabil către celelalte categorii.
• Scenariul de avarie (407 mil. euro): Banii ar acoperi cu prioritate statul, lăsându-i pe restul creditorilor cu pierderi masive.

Costurile repornirii

Achiziția combinatului este doar primul pas. Paul Cîrlănaru, CEO-ul CITR, estimează costuri suplimentare uriașe pentru viitorul proprietar, în funcție de strategia aleasă.

Repornirea integrală (inclusiv fluxul cald) necesită o injecție imediată de 200 de milioane de euro pentru operațiuni și stocuri de materii prime, la care se adaugă încă 200 de milioane de euro pentru achiziția certificatelor de carbon.

Repornirea parțială (doar laminoarele) presupune costuri mult mai reduse, de maximum 10 milioane de euro (energie, gaz, mentenanță), și un necesar substanțial diminuat de certificate de carbon.

Cine se luptă pentru colosul siderurgic?

Până în prezent, 13 companii și-au manifestat interesul, pe listă aflându-se jucători strategici mondiali și locali.

Metinvest (Ucraina), grupul miliardarului Rinat Ahmetov, este considerat favorit. După pierderea combinatelor din Mariupol, Metinvest caută active în UE, intrând deja pe piața locală în decembrie 2025 prin achiziția ArcelorMittal Tubular Products Iași.

UMB Grup (România), controlat de familia Umbrărescu, cel mai mare constructor de autostrăzi din țară are nevoie de un flux constant de oțel-beton și profile. Recenta achiziție a ArcelorMittal Hunedoara confirmă strategia sa de integrare pe verticală.

Giganții Indieni (JSW Steel și Jindal Group) sunt în expansiune în Europa. JSW este lider în India, în timp ce Jindal licitează și pentru divizia de oțel a Thyssenkrupp din Germania.

Alți jucători internaționali sunt: KMC Steel (Turcia), conglomeratul Galiawa Group (Irak), producătorul privat DeLong Steel (China) – care caută să evite barierele tarifare europene, și traderul Steel Mont (Luxemburg).

Un istoric al tranzacțiilor fără licitație

Licitația de joi contrastează puternic cu istoricul transferurilor de proprietate ale combinatului, care s-au făcut exclusiv prin alte mecanisme:

• 2001: SIDEX a fost preluat prin încredințare directă de LNM Holdings NV (controlată de Lakshmi Mittal) pentru doar 70 de milioane de dolari, o sumă controversată până astăzi.
• 2006: A avut loc fuziunea cu francezii de la Arcelor, formând ArcelorMittal.
• 2019: Sanjeev Gupta a preluat activul în urma unei decizii antimonopol impuse de Comisia Europeană, fără o licitație clasică.

Astăzi, după 60 de ani de la inaugurare, piața liberă va dicta, pentru prima dată, valoarea reală a colosului siderurgic de la Dunăre.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE