Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare a fost adoptată. Vom avea mai mulți medici cardiologi, aparatură modernă și tratamente ca-n afară

Bolile de inimă, principalele cauze de deces din România

Guvernul României a aprobat, la propunerea Ministerului Sănătății, Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030, un document strategic esențial care marchează un pas major în reforma sistemului sanitar românesc.

„Bolile cardiovasculare și cerebrovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate în România. Noua strategie urmărește reducerea impactului acestor afecțiuni printr-un plan coerent care vizează prevenția, diagnosticul precoce, tratamentul integrat și reabilitarea pacienților”, anunță Ministerul Sănătății într-o postare pe Facebook. 

Documentul are la bază cinci direcții strategice: crearea unui sistem integrat de date, creșterea accesului la diagnostic și tratament, dezvoltarea reabilitării medicale, consolidarea resursei umane și stimularea cercetării și inovării în domeniu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete: „Încrederea ne face bine!”

Această strategie este parte integrantă a Strategiei Naționale de Sănătate și reprezintă un efort comun al profesioniștilor din domeniu, coordonat de Comisiile de specialitate de Cardiologie și Neurologie ale Ministerului Sănătății.

„Mulțumesc tuturor celor care au contribuit la elaborarea acestui document esențial pentru sănătatea românilor: Prof. Dr. Dragoș Vinereanu, Prof. Dr. Dafin Mureșanu, CS II Dr. Ștefan Strilciuc, sub coordonarea domnului Prof. Univ. Dr. Alexandru Rafila. Mulțumesc grupurilor de lucru ale Societății Române de Cardiologie și Societății de Neurologie din România. Încrederea ne face bine!”,  a declarat Alexandru Rogobete,  ministrul Sănătății. 

Strategia Națională pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare 2025–2030 urmărește creșterea nivelului de sănătate a populației și de reabilitare medicală a pacienților care suferă de afecțiuni cardiovasculare și cerebrovasculare.

Prin această strategie se urmărește, în primul rând, creșterea calității serviciilor medicale în așa fel încât să bifăm toate recomandările internaționale de specialitate. Printre acestea, un acces mai facil și echitabil al pacienților la serviciile medicale.

„Necesitatea unei reforme sistemice în ceea ce privește gestionarea la nivel național a afecțiunilor din această categorie, în concordanță cu Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, rezultă ca urmare a faptului că bolile cardiovasculare și neurovasculare sunt principalele cauze de deces la nivel național, dar și principala cauză de dizabilități în rândul populației României, cu costuri considerabile pentru sistemul național de sănătate și pentru societate”, se arată în document. 

Mai mulți medici specialiști, aparatură medicală performantă

Această strategie vizează inclusiv prevenția, depistarea precoce și diagnosticarea timpurie a bolilor cardiovasculare, tratarea și monitorizarea lor, mai scrie în document. Însă pentru a atinge acest nivel este nevoie de o infuzie de specialiști în domeniu.

„Este prevăzută asigurarea resurselor necesare din punct de vedere al numărului de specialiști și al formării de competențe și expertiză, dar și din punct de vedere al aparaturii necesare, precum și îmbunătățirea accesului echitabil al pacienților la programe de reabilitare cardiovasculară și cerebrovasculară”, mai aflăm din document. 

În plus, Strategia promite prioritate dezvoltării sistemului informațional în sănătate, dar și programelor de cercetare și inițiativelor de inovare în domeniul bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, prin intermediul finanțărilor nerambursabile și al parteneriatelor public-private naționale sau internaționale. 

Principalele priorități ale Strategiei Naționale de Combatere a Bolilor Cardiovasculare

• cel puțin 80% din spitalele județene vor avea o secție de cardiologie cu linie de gardă dedicată; 

• înființarea a 20 de centre comunitare de îngrijire a pacienților cu BCC cronice în următorii 5 ani; 

• creșterea cu cel puțin 20% a numărului de unități ATI dedicate tratamentului BCC; 

• atingerea în următorii 7 ani a unui număr de proceduri efectuate anual similar cu media țărilor europene; 

• creșterea cu cel puțin 20% a finanțării pentru procedurile complexe; 

• creșterea cu 15% a numărului de centre de reabilitare cardiovasculară și neurologică la nivel național și modernizarea tuturor celor existente;

• îndrumarea a cel puțin 70% din pacienții eligibili externați din spitalele care tratează BCC să fie îndrumați către centrele de reabilitare medicală; 

• cel puțin 50% dintre județe să dețină Centre de Prevenție a bolilor cardiovasculare;

• creșterea cu cel puțin 10% a numărului de medici cardiologi la 100.000 de locuitori; 

• creșterea cu cel puțin 15% a numărului de fizioterapeuți, psihologi și asistente medicale specializate în reabilitarea cardiovasculară și neurologică; 

• creșterea cu cel puțin 20% a numărului de consultații cardiologice efectuate în ambulatoriul integrat al spitalelor județene; 

• implementarea a cel puțin 3 măsuri de sprijin local în spitalele județene; dezvoltarea a cel puțin 2 aplicații mobile și platforme online specializate cu o rată de utilizare de către cel puțin 20% dintre pacienți; 

• asigurarea cel puțin a unui medic cardiolog la 1 patru în secțiile de cardiologie și cel puțin 1 medic la 3 Unități de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci; 

• reducerea cu cel puțin 20% a timpului mediu de transport al urgențelor cardiovasculare majore către centrele de intervenție; 

• constituirea la nivel național a unui registru al pacienților cu risc vascular înalt. 

Ce presupune prevenția afecțiunilor cardiace

În ceea ce privește prevenția, Strategia prevede măsuri pentru reducerea fumatului, optimizarea dietei, precum și acțiuni de promovare a unui stil de viață sănătos și activ la orice vârstă. De asemenea, vor fi implementate și programe speciale pentru persoanele din categoriile cu risc cardiovascular crescut și cele cu dizabilități fizice. 

Strategia se aliniază cu celelalte documente strategice din domeniul sănătății elaborate în cadrul PNRR și atinge toate punctele din Strategia Națională de Sănătate 2023–2030.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro