România, singura țară din UE unde crește numărul de fumători, vrea să combată fenomenul prin conferințe. Zeci de medici și ONG-uri se revoltă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Printre soluțiile antifumat incluse în Planul Național de Combatere a Cancerului se numără organizarea de conferințe și de workshopuri, ignorând toate recomandările Comisiei Europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății, se arată într-o scrisoare deschisă. Zeci de medici cer măsuri mai dure, cum ar fi taxe mai mari pentru tutun și interzicerea și fumatului de țigări electronice în spațiile publice.
Cuprins:
- Pandemia de fumat
- România, singura țară din UE în care se fumează mai mult. Planul de combatere: conferințe și workshopuri antifumat
- 30% din români sunt fumători, arată Eurobarometrul din 2021
- Pliantele și conferințele nu funcționează
- Daniel Coriu: Planul poate fi îmbunătățit, dar e o mare realizare
- Beatrice Mahler: Consilierea antifumat poate fi benefică
- Țigara electronică - o modă între copii
Inițiativa 2035 Fără Tutun, demarată de sute de organizații din România care militează pentru măsuri care să reducă fumatul, a lansat un protest public. Acestea acuză că Planul Național de Combatere a Cancerului, lansat de Președinție în ianuarie, nu conține măsuri cu adevărat eficiente, așa cum prevăd reglementările recomandate de Comisia Europeană și de Organizația Mondială a Sănătății pentru combaterea fumatului.
Scrisoarea deschisă a fost semnată de zeci de doctori, ONG-uri și asociații medicale, printre care se regăsesc președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, managerul Institutului „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, dar și fondatoarele Asociației Dăruiește Viață, Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu.
Cu toții arată spre măsurile propuse la nivel european. De exemplu, Planul European de Luptă împotriva Cancerului a fost lansat de Comisia Europeană în februarie 2021, cu obiectivul de a reduce consumul de tutun până la 5% până în 2040. Parte din strategia europeană sunt: revizuirea legilor privind fumatul și noile dispozitive de fumat, înăsprirea reglementărilor privind fumatul în spații publice închise, care să includă și noile produse din tutun, precum și schimbarea regimului de taxare a acestor produse. Cu alte cuvinte, fumatul niciunui fel de țigări să nu mai fie permis la interior și toate produsele să aibă prețuri mai mari.
Pandemia de fumat
Organizația Mondială a Sănătății a trasat, în iulie 2021, alte reglementări, reunite în Raportul Global de Progres al Luptei cu Consumul de Tutun. „Directorul OMS a accentuat cu această ocazie nevoia de reglementări mai ferme, care să prevină inițierea utilizării produselor pe bază de nicotină de către copii și tineri, cât și faptul că 84 de țări ale lumii trebuie să adopte legislație strictă în acest sens”, atrag atenția reprezentanții 2035 Fără Tutun.
Directorul general OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, afirma recent: „Dacă tutunul ar fi fost un virus, atunci impactul lui ar fi fost demult denumit pandemie, iar lumea întreagă ar fi alocat toate resursele posibile pentru a-l opri”.
În România, aproape 15% dintre copiii cu vârste între 13 și 15 ani spun că au fumat, iar 8% că au folosit țigarete electronice în ultimele 30 de zile.
Demersul 2035 Fără Tutun apărut în 2016, când a fost prezentată strategia națională integrată de reducere a consumului de tutun, își dorește, așa cum îi spune și numele, ca în 2035 să avem „prima generație fără tutun din România”. Inițiativa este susținută în prezent de peste 350 de organizații neguvernamentale. „Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la sub 5% din populația cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani”, se arată în scrisoarea deschisă.
România, singura țară din UE în care se fumează mai mult. Planul de combatere: conferințe și workshopuri antifumat
În Planul Național de Combatere a Cancerului se specifică faptul că țara noastră este printre puținele din UE unde procentul fumătorilor este în creștere, în ciuda măsurilor restrictive luate până în prezent: „În România, proporția fumătorilor față de întreaga populație a crescut cu 1 punct procentual față de 2014 și cu două puncte procentuale față de 2017 și este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.”
30% din români sunt fumători, arată Eurobarometrul din 2021
De asemenea, în Planul Național se arată că 90% din cancerele pulmonar, al cavității bucale și al esofagului pot fi prevenite. Și pentru asta, documentul propune următoarele măsuri:
- „elaborarea de materiale informative asupra tuturor aspectelor patologiilor (factori de risc, măsuri preventive, modalități de tratament etc.) explicate în limbaj colocvial în funcție de vârsta și capacitatea de înțelegere a pacienților”;
- „conferințe, workshopuri dedicate problematicii fumatului și numărului crescut de fumători, precum și cursuri de informare pentru sănătate și prevenție”.
Pliantele și conferințele nu funcționează
Semnatarii scrisorii atrag atenția că măsurile propuse, precum distribuirea de pliante sau organizarea de conferințe, „sunt în totală contradicție cu măsurile recomandate de OMS ca fiind eficiente în reducerea consumului de tutun, existând numeroase date științifice care arată ineficiența lor în condițiile în care sunt abordate izolat de măsurile de reducere a accesibilității și atractivității produselor din tutun”.
Cancerul bronhopulmonar se află pe primul loc în România la sexul masculin, fiind în legătură directă cu consumul de tutun în peste 90% din cazuri, arată semnatarii scrisorii.
Scrisoarea deschisă propune și câteva soluții, care să fie introduse în Planul Național de Combatere a Cancerului:
- actualizarea legii antifumat, cu aspecte care țin de reglementarea tutunului încălzit și a țigării electronice;
- alocarea de fonduri suficiente și extinderea rețelei de cabinete de consiliere a fumătorilor;
- introducerea în regim de urgență a atestatului de tabacologie. Acest atestat oferă competențe pentru terapia care să-i ajute pe oameni să se lase de țigări.
Daniel Coriu: Planul poate fi îmbunătățit, dar e o mare realizare
Unul dintre susținătorii protestului, dar și cosemnatar al Planului de Combatere a Cancerului este Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor. „Ca orice plan, poate să aibă și scăpări. El e pus în transparență decizională pentru a le rezolva. Sunt cosemnatar al planului, m-am ocupat de partea de hematologie. Acest plan e o mare realizare, pentru că el coagulează toate forțele și toate instituțiile statului român – Președinția, Parlamentul, Guvernul, societățile profesionale și organizațiile de pacienți. E prima dată când simțim că la nivelul statului se face ceva”, spune împăciuitor Coriu.
Beatrice Mahler: Consilierea antifumat poate fi benefică
Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, Beatrice Mahler, explică pentru Libertatea unele dintre neajunsurile sistemului, dar și cum pot fi ajutați fumătorii să renunțe la acest obicei.
„Când vorbim de cancerul pulmonar cred că e important să avem în vedere nu doar diagnosticul precoce, ci și prevenția – care înseamnă un screening care le este recomandat pacienților fumători. Dar toate ghidurile internaționale prevăd ca aceste programe de screening să presupună obligativitatea din partea fumătorului să participe în mod activ la o consiliere antifumat, la terapii care să-l ajute să renunțe la fumat, pentru că ne interesează ca pacientul respectiv să nu ajungă la un diagnostic de cancer”, explică medicul.
Țigara electronică - o modă între copii
În ceea ce privește educația împotriva fumatului, Beatrice Mahler este de părere că acesta e un proces mai complex, care se derulează într-o campanie mai amplă, și nu doar în cabinetul unui pneumolog, vreme de câteva minute.
„Eu am discuții cu pacienții despre fumat. Povestind, ies la iveală povești de viață extrem de interesante, exemple care vin și de la alți fumători, care pot să-l facă pe om să se identifice cu una din istorisiri, să-și dea seama că nu e singur în lupta cu dependența”, spune managerul Institutului „Marius Nasta”.
Dacă vorbim de consiliere împotriva acestui viciu, e mare nevoie de prezența psihologilor în școală sau în spitalele unde sunt foarte mulți fumători sau pacienți cu boli induse de fumat. Pentru că, pacienți fiind, le e foarte greu să renunțe.Beatrice Mahler:
Beatrice Mahler atrage atenția mai ales asupra țigărilor electronice, care capătă tot mai multă popularitate. „Țigara electronică a ajuns să fie o modă între copii. Din păcate, nu avem foarte multe instrumente ca să ajungem alături de ei și să le vorbim. Poate că jumătate vor continua să folosească acest device, dar poate că o parte din ei ar asculta ce le spunem și-și vor schimba părerea”.
Medicul subliniază că fumatul e o problemă de sănătate publică, pentru că are un impact major asupra sistemului de sănătate, presupunând o cheltuială mare. De aceea, Beatrice Mahler este vehementă: „E important să câștigăm fiecare persoană în această luptă”.
Foto: 123rf
