Cuprins:
Cercetare pe un eșantion de 1.000 de oameni
Realizat în luna aprilie pe un eșantion național reprezentativ de 1000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, din mediul urban și rural suburban, studiul arată că aproape 9 din 10 români (87%) consideră că urșii și lupii joacă un rol esențial în menținerea echilibrului ecosistemelor. De asemenea, 64% dintre respondenți sunt de părere că dispariția acestor specii ar afecta negativ calitatea vieții.
Evenimentul a adus în discuție atât provocările legate de conviețuirea cu fauna sălbatică, cât și nevoia unor măsuri clare și bine comunicate pentru protejarea naturii și reducerea conflictelor om–animal.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/liviu-micu--foto-larisa-ghitulescu-1024x576.jpg)
Întâlnirile cu urșii sunt rare și, de cele mai multe ori, pașnice
Conform studiului, pentru majoritatea românilor care au avut ocazia să vadă un urs de aproape, această experiență nu a avut loc în sălbăticie, ci în condiții controlate. Astfel, 38% dintre respondenți au declarat că au întâlnit ursul fie într-o grădină zoologică, fie într-un sanctuar, iar alții l-au observat în apropierea șoselelor. Transfăgărășanul este cea mai frecvent menționată locație pentru astfel de întâlniri spontane (20%), urmat de Valea Prahovei (12%), Brașov (11%) și zonele Harghita, Covasna, Mureș (7%).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_b8c1ff77d06b88ac617af35db2832a44.jpg)
Un procent mai mic, de 5%, a raportat prezența urșilor chiar în localitatea de domiciliu, ceea ce sugerează o apropiere îngrijorătoare de zonele locuite. Pe de altă parte, doar 4% dintre participanți au întâlnit ursul în habitatul său natural, la altitudine ridicată și la distanță de comunitățile oamenilor, ceea ce confirmă raritatea contactului direct cu fauna sălbatică.

Cum reacționează românii în fața unei întâlniri cu o ursoaică și puii ei?
Întrebați cum ar reacționa în cazul unei întâlniri cu o ursoaică însoțită de pui, o situație recunoscută ca fiind foarte periculoasă, cele mai multe persoane au indicat comportamente prudente, menite să evite orice confruntare. Astfel, 48% au afirmat că s-ar retrage încet și în liniște, fără a face gesturi bruște, în timp ce 13% au spus că ar rămâne nemișcați până când ursoaica și puii s-ar îndepărta de bunăvoie. Aceste reacții reflectă un nivel relativ ridicat de conștientizare privind modul în care trebuie gestionate întâlnirile cu animalele sălbatice.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6ba2f0d16b511c620a5043a4d99b0d3d.jpg)
Totuși, nu toți oamenii ar proceda corect, întrucât unii au recunoscut că ar putea recurge la gesturi periculoase, precum apropierea prea mare, hrănirea animalului, eliberarea câinelui din lesă sau folosirea inutilă a spray-ului anti-urs. Acțiuni de acest fel pot fi interpretate de ursoaică drept amenințări, mai ales dacă omul intervine între ea și puii săi sau provoacă stres ori teamă.
„Odată ce te-ai întâlnit cu un urs nu este bine să țipi, gălăgia trebuie făcută înainte ca ursul să știe din timp că ești în apropiere și să te ocolească. În plus, spray-ul este o soluție de ultim moment, dacă ursul dă semne de agresivitate”, explică Liviu Marcu.
Comportamentul agresiv al ursoaicelor nu este unul gratuit sau nejustificat, ci apare de regulă ca reacție defensivă. Animalul simte nevoia să își protejeze puii, iar un gest greșit din partea omului poate transforma o întâlnire pașnică într-un incident periculos. De aceea, educația ecologică și informarea corectă a publicului sunt esențiale pentru a preveni astfel de situații.

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_3ac40b3da6d33792a825122576552e6d.jpg)
Cum s-au comportat urșii când au dat nas în nas cu oamenii
În cazurile întâlnirii cu un urs, cele mai frecvente reacții descrise de români au fost pașnice, deoarece 32% au spus că animalul i-a ignorat complet, iar 17% au declarat că ursul s-a retras linistit. Doar 1% dintre respondenți au relatat un comportament agresiv, mulți dintre ei povestind cum ursul s-a apropiat curios sau în căutare de hrană, fără să manifeste ostilitate. Potrivit studiului făcut de Data Diggers, aceste date contrazic imaginea alarmistă vehiculată frecvent în spațiul public și arată că, în realitate, urșii evită confruntările. „Ursul este un animal mult mai pașnic decât pare la prima vedere”, a declarat Liviu Micu.

Un studiu al Universității din Calgary arată că prezența câinilor joacă un rol major în conflictele dintre oameni și urși. Din 92 de atacuri analizate, studiul demonstrează că în 49 de situații câinii au fost implicați. Ursul percepe câinele ca pe un rival, similar lupului, ceea ce îi poate declanșa reacții agresive, de peste 3 ori mai frecvent decât în cazurile în care omul este singur.
Frica de urși și lupi e mai mult indusă decât reală
În rândul celor care se declară terorizați de urși sau lupi, frica nu pornește în primul rând din întâlnirile reale cu animalele, ci din felul în care este transmis pericolul. Cei mai mulți indică drept sursă principală mesajele RO-Alert (31%), iar Larisa Ghițulescu susține că Serviciul de Telecomunicații Speciale ar putea să facă o analiză mai calitativă, întrucât, în unele locuri un urs poate fi raportat de 3 ori: „El se deplasează până la 50 km/h. Eu îl pot vedea în capătul stațiunii, sun la 112 și vine RO-Alert, ursul ajunge în capătul celălalt, iar omul sună din nou”. Acestea sunt urmate de relatările din mass-media (25%) și comunicările oficiale ale autorităților (15%). Doar un sfert își leagă teama de experiențe directe cu aceste animale, iar influența discuțiilor cu apropiații este puțin semnificativă (4%). Rezultatele sugerează că frica este, în mare măsură, indusă prin canale de informare, nu trăită pe propria piele.

Larisa Ghițulescu a adus ca exemplu cazuri recente, cum ar fi cel al fetei înecate în Lacul Frumoasa după ce s-ar fi speriat de un urs, fapt ce arată cât de periculoasă poate deveni frica atunci când nu e gestionată corect.
Potrivit Național Geographic „deși atacurile de urs deseori provoacă reacții de frică în rândul oamenilor, șansele să fii rănit de un urs sunt de aproximativ 1 la 2.1 milioane.”
Românii cer protejarea naturii, nu eliminarea animalelor sălbatice
Datele prezentate de Liviu Micu arată că percepția românilor despre urși și lupi este departe de a fi negativă. Cei mai mulți oameni au o atitudine neutră sau pozitivă față de animalele sălbatice, iar doar o minoritate le percepe în mod negativ. În același timp, majoritatea consideră că soluțiile pentru o conviețuire sigură nu țin de intervenții violente, ci de măsuri clare de prevenție și protejare a naturii.
Peste 60% susțin extinderea ariilor naturale protejate, iar mai mult de jumătate propun soluții concrete pentru a reduce contactul dintre oameni și animale, precum tomberoane anti-urs sau garduri electrice. Concluzia trasă de Liviu Micu este clară: românii nu vor confruntare, ci echilibru, prin responsabilitatea autorităților, comunicare corectă în media și educație de mediu.

Grafic 5: Cum crezi că e cel mai bine să ne ocupăm de urși și de lupi? Grafic preluat din studiul „Cum să conviețuim cu animalele sălbatice”
Informarea corectă a publicului are și ea un rol esențial. „Am observat că românii dau cea mai mare încredere specialiștilor (59%), dar o situație care ne-a pus pe gânduri a fost procentul mare care arată că ei caută astfel de informații la administratorii de fonduri de vânătoare (39%), probabil pentru că îi asimilează categoriei de specialiști, deși ei nu comunică cu publicul și nu sunt transparenți.”, spune Liviu.
Pe lângă sondajele prezentate, Liviu Micu și Larisa Ghițulescu au ținut să menționeze și câteva soluții prin care oamenii și urșii pot coabita fără să se deranjeze unii pe alții:
- Ghenele anti-urs: Acestea sunt containere special concepute pentru a împiedica urșii să ajungă la gunoi. Prin construcția lor și sistemele de închidere sigure, ele reduc riscul ca animalele să coboare în zonele locuite. Astfel, contribuie la siguranța oamenilor și la păstrarea comportamentului sălbatic al urșilor.
„Din anii 80 există această ghenă, dar oare de ce în România nu se implementează?”, a adăugat Larisa Ghițulescu.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/ghena-anti-urs--sursa-larisa-ghitulescu.jpg)
- Monitorizarea atentă a fiecărui urs: Comportamentul fiecărui urs diferă în funcție de vârstă, sex, habitat și experiențele avute cu oamenii. Observarea individuală ajută la prevenirea conflictelor și la intervenții mai bine adaptate fiecărui caz în parte.
- Garduri electrice: Montarea lor în jurul terenurilor agricole și folosirea tomberoanelor speciale, greu accesibile pentru urși, ajută la eliminarea surselor care îi atrag și reduce considerabil riscul ca aceștia să ajungă în zonele urbane.
- Abordarea primarilor din România privind gestionarea deșeurilor.
În final, este important de reținut faptul că conviețuirea pașnică între oameni și animalele sălbatice nu depinde doar de măsuri de siguranță, ci de o abordare complexă care include responsabilitatea autorităților, informarea echilibrată a publicului, utilizarea atentă a sistemelor de alertă, protejarea habitatelor naturale și, mai ales, educația ecologică.
*DataDiggers este o companie specializată în cercetare de piață și sondaje de opinie, cu activitate atât în România, cât și la nivel internațional.
Foto: Inquam Photos / George Călin
Subiecte BAC română 2025 – vezi rezolvarea subiectelor la limba română la Bacalaureat 2025.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_9e023d05fa38d5b67336c2a0fd7091bf.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_d902c3854454d948647053f3bafe00b6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_6001954a85818513dc0dcc2fd4837d49.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_88b1eded7340b834a0ea74a16c75f584.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ba4b21c18ddf02ce45f6fa0812b583bf.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_3e46e74d912e8a40ea16ff15cc678049.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_fbd03e3cfa08b5cae94bcb42013d5e00.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_802dafbf28c9fd9e864d4c2f022116b0.jpeg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_6390f753a48ad1479688bf05b9c3acdc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_f4957994ff74a3e106dfd3a26da07046.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_25813ab29e876c848e499561b00f42be.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_a45b56d000f1da476ef034a403e2f8f8.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_e98c120dbbb9d18dfc1ca5a29dae9eca.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_18d1924e4027458d8b4443b8cff72ddb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_627737299ce5de55e531fec0dca6c95d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_76b632283b8c773bf5ef7b192719145d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_500b66dc01107d68915ca3c6d59b1a11.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_d086f4e21048a17a7b09851194f95631.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_162a3d4f221ed659869816c41b57325b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_1153a2eb878475c703005f19f06a12e6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_7aeaf25a8eeef7f33702f95a0c1c5c99.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_724d84213d1f859377936b2561b482d5.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_80ee88287d68d705b5c114e18c769885.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.