Bulgaria a organizat primele 3 etape din „Il Giro” 2026, cu bune și cu rele. Pentru o sumă care variază, în funcție de surse, între 10 și 15 milioane de euro, vecinii de la sud de Dunăre au adus caravana Turului Italiei la ei acasă.
Cuprins:
Nu e prima oară când reporterul merge la o etapă dintr-un mare tur. Și nici nu e vreo mare scofală. Doar să te scoli dis-de-dimineață, să lași mașina cât de cât aproape, și, dacă e nevoie să urci, să te țină picioarele! Cum ne spunea „Bursucul” Bernard Hinault, într-un interviu făcut la el acasă, la ferma din Calorguen (Franța), „nu încetați să vă mișcați! Nu există vârstă pentru a începe sportul!”.
Alături de un amic care avea și el experiența etapelor epice din Turul Franței, am ales să mergem sâmbătă, 9 mai, la etapa a doua din „Il Giro”, adusă de vecinii bulgari lângă bătătura noastră.
„Să vezi că vor închide toate intrările spre cățărare și va fi greu să ajungem”, îi spun lui Cristi. În ciuda prognozelor meteo, ploaie sâcâitoare, decidem să mergem. Poate avem noroc!
Cu un popas la cascada Hotnița, lângă Veliko Târnovo și pasul nostru, Liașkoveț. La Hotnița se ajunge ieșind câțiva kilometri din drumul principal, la Samovedene, acolo unde s-a născut fostul mare internațional de fotbal bulgar Trifon Ivanov, decedat după un atac de cord, în 2016. Unul dintre nepoții legendarului Trifon e antrenor de copii în Samovedene.
Pe ploaie, prin noroi, s-a urcat pe traseu de la cascadă. Ba unul dintre noi a ajuns cu pantalonii rupți. Am fost la tur cu pantalonii rupți în tur!
Cum s-au trezit și rutierii, cu ale lor biciclete de 10.000-12.000 de euro, după ce au căzut cu 22 de kilometri înainte de sosirea în oraș. De a trebuit, mai târziu, să mergem în șir indian prin Veliko Târnovo.
Cum am avut dreptate și nu am reușit să urcăm spre pasul și mănăstirea Liașkoveț, aproximativ 10 kilometri de sosire, am decis să rămânem în Veliko, pentru a urmări finișul de pe bulevardul Vasil Levski. Cu sute de alți români, prin zeci de steaguri românești.
Dar fără fascinația caravanei publicitare, care a rămas în Italia, și cu puține suveniruri.
„Nici la Burgas nu mai sunt, iar noi doar asta mai avem”, a explicat doamna care vindea la buticul oficial.
Greu de găsit materiale promoționale la punctele oficiale, încă din a doua zi de „Il Giro”! Doar șepci (15 euro), ceva bidoane (15 euro) și tricouri de bebeluș (10 euro), la prețuri oricum mai mari decât le poți găsit pe site-uri de vânzare!
În rest, tricolor peste tot, ba chiar și o cerere în căsătorie românească, undeva pe mijlocul liniei drepte spre finiș.
Dacă noi am rămas în centru, au fost și prieteni care s-au organizat altfel. „Noi eram veniți de vineri și ne-am cazat în localitate. Mașina era jos. Am urcat pasul spre mănăstire pe biciclete și ne-am plasat la 500 de metri de vârf. Am ajuns sus pe la ora 14.00”, a explicat Bogdan, care a făcut o recunoaștere a traseului cu o zi înainte.
Când am ajuns, deja era închis pentru mașini. La ora 10.00, erau autospeciale de poliție la toate intersecțiile. Cu o zi înainte, vorbiserăm cu niște englezi care erau la mănăstire cu rulota și ne-au spus că se va închide devreme. Aflaseră de la agenți.
Iar în ziua etapei, exact în locul în care s-au așezat, sub un cort, pe pasul Liașkovet, au găsit un toboșar-orchestră!
„Localitățile nu prea au marcat trecerea. În satele de pe traseu pe care le-am văzut nu era nimic roz sau care să anunțe Giro. Nici pe șosele nu era scris nimic. Data viitoare se vor pregăti mai bine!”, au spus românii care au venit special pentru Turul Italiei din Bulgaria.
Noi am uitat spray-ul, că aveam în plan să scriem pe șosea, pe urcare. Oricum, bine că a fost. Slavă bulgarilor!
Cu noi la finiș și cu ei sus, pe cățărare, am reușit să avem tabloul complet. S-a căzut, unii au protestat, alții au spus că se mai întâmplă.
„Instinctul unui biciclist după o cădere nu este să se plângă, este să se ridice și să continue...”, Adam Yates, după căderea în care au fost implicați mulți rutieri.
În schimb, belgianul Jasper Stuyven a lansat un atac dur la adresa organizatorilor cursei, criticând modul în care a fost gestionată situația după căzăturile din finalul etapei: „Nu mai existau ambulanțe disponibile. Și urma o coborâre care putea fi periculoasă”.
Rutierul a explicat că mai mulți cicliști au cerut neutralizarea timpilor pentru clasamentul general, astfel încât lupta pentru victoria de etapă să continue.
A scos capul din mașină ca un câine speriat, a început să fluture steagul și a strigat: „Concurați!”. Apoi și-a băgat repede capul înapoi în mașină.
Etapa la care a fost reporterul, a doua, s-a încheiat cu o victorie-surpriză, a uruguayanul Guillermo Thomas Silva Coussan, care a câștigat sprintul de la finișul de la Veliko Târnovo.
Mulți dintre rutierii care au căzut au ajuns răniți, unii chiar în... fundul gol.
Fanii au fost mulțumiți: favoritul Vingegaard a accelerat în pasul Liașkoveț, unde a trecut primul, și era încă primul la 500 de metri înainte de sosire.
Am plecat când ploaia a stat și am acordat un 7 organizatorilor. De la Ploiești o pornisem la 5.00, am fost înapoi la 23.00.
Anul trecut, Il Giro a plecat din Albania, acum, din Bulgaria. „Și România ar putea organiza o etapă dintr-un mare tur de ciclism”, a declarat, de mai multe ori, Cătălin Sprânceană, președintele federației române de specialitate, citat chiar de presa italiană.
Mai e mult însă până departe. Până una-alta, avem Turul Sibiului și Turul României.
? A fight to the line, as the breakaway comes up short, and half a wheel decides the win. ? Una battaglia fino al traguardo: la fuga non ce la fa, e la vittoria si decide per mezzo giro. ⏪ The @continentaltire Ultimo Kilometro#GirodItalia pic.twitter.com/PZlPejXFjF— Giro d'Italia (@giroditalia) May 10, 2026