SUA riscă să cedeze Antarctica Rusiei și Chinei, în timp ce Donald Trump e preocupat de Groenlanda
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Reducerea influenței SUA în Antarctica, în timp ce Donald Trump este preocupat de Groenlanda, oferă oportunități rivalilor precum China. Beijingul operează cinci baze și construiește nave de cercetare pentru a-și consolida poziția.
Cuprins:
- SUA au tăiat bugetul pentru cercetare climatică din Antarctica
- Statele Unite pierd influența în Antarctica, după politicile lui Donald Trump
- Cum profită China și Rusia de politicile americane din Antarctica
- Marea Britanie își consolidează prezența în Antarctica
- Ce este și cum funcționează Tratatul Antarctic din 1959
SUA au tăiat bugetul pentru cercetare climatică din Antarctica
Donald Trump a pus în centrul atenției dorința Statelor Unite de a controla Groenlanda, însă în același timp, influența SUA în Antarctica pare să se diminueze. Astfel, SUA riscă să cedeze Antarctica rivalilor precum China, conform Sky News.
Propunerile administrației Trump de a reduce bugetul pentru cercetarea climatică, ce include o mare parte din activitățile desfășurate în Antarctica, sunt considerate „catastrofale”.
Profesorul Ted Scambos, glaciolog la Universitatea din Colorado și cercetător cu experiență în Antarctica, avertizează că aceste tăieri pot afecta semnificativ influența științifică a SUA pe continentul antarctic. Tratatul Antarctic din 1959 interzice activitățile militare sau comerciale pe continentul înghețat. Înaintea tratatului, țări precum Marea Britanie, Argentina, Australia, Chile, Franța, Noua Zeelandă și Norvegia revendicau teritorii pe acest continent.
Aceste revendicări sunt în prezent „suspendate”, iar cercetarea științifică rămâne principalul mijloc de a menține prezența în regiune. Spre exemplu, la începutul anului trecut, o echipă de cercetători a stabilit un record istoric în momentul în care a descoperit gheață veche de 1,2 milioane de ani.
Statele Unite pierd influența în Antarctica, după politicile lui Donald Trump
Statele Unite, care au fost mult timp o forță dominantă în Antarctica, au pierdut teren în ultimii ani. Stația de la Polul Sud este una dintre cele mai mari și mai bine finanțate baze din regiune, amplasată strategic în punctul de confluență al tuturor revendicărilor teritoriale.
Totuși, din cauza reducerilor bugetare ale administrației Trump și a deciziei de a nu reînnoi contractul de închiriere pentru singurul spărgător de gheață american, SUA a rămas fără o navă dedicată și cu mult mai puțini cercetători activi în Antarctica.
Astfel, în 2026, SUA se află într-o situație fără precedent: este nevoită să închirieze un spărgător de gheață deținut de Ucraina pentru a-și menține operațiunile. „Există o schimbare în conducere și în echilibrul de putere, dacă vreți”, a subliniat prof. Dame Jane Francis, directoarea British Antarctic Survey, pentru sursa citată mai sus.
Cum profită China și Rusia de politicile americane din Antarctica
China și Rusia profită de această oportunitate pentru a-și extinde influența în zonă. Agenția chineză de cercetare antarctică, CHINARE, deține cinci baze pe continent, iar în 2025, Beijingul a inaugurat o nouă stație operațională pe tot parcursul anului.
În plus, China a comandat în 2024 un nou spărgător de gheață, al doilea din flota sa, care operează acum în Antarctica. De asemenea, Rusia a anunțat, încă din 2020, descoperirea celei mai mari rezerve de petrol din lume pe fundul mării, în apropierea Antarcticii.
Deși Moscova a susținut că lucrările de cercetare au fost de natură științifică, există temeri că aceste state ar putea avea interese în afara cadrului tratatului.
„Țările care au semnat Tratatul Antarctic sunt acolo pentru a face cercetare științifică”, a spus prof. Scambos, adăugând că „au, de asemenea, un ochi atent asupra oricărei perspective viitoare pentru Antarctica, fie că este vorba despre menținerea tratatului, fie despre regândirea acestuia din punct de vedere al exploatării”.
Marea Britanie își consolidează prezența în Antarctica
Marea Britanie nu este o excepție. Baza de cercetare Rothera, situată pe Peninsula Antarctică de Vest, și Halley VI, poziționată mai la est, sunt amplasate în limitele revendicării teritoriale britanice.
„Tratatul Antarctic spune că Antarctica este un continent al păcii și științei”, a declarat prof. Dame Jane Francis. Cu un buget de 200 de milioane de lire sterline, nava de cercetare polară „Sir David Attenborough” simbolizează forța Marii Britanii în geopolitica Antarcticii. Aceasta funcționează ca laborator plutitor și navă de reaprovizionare pentru bazele britanice de pe continent.
Ce este și cum funcționează Tratatul Antarctic din 1959
Tratatul Antarcticii este un acord internațional semnat pe 1 decembrie 1959 la Washington de 12 țări, inclusiv SUA, URSS, Marea Britanie, intrat în vigoare în 1961. În baza acestuia, Polul Sud a fost transformat într-o rezervație naturală dedicată exclusiv păcii și cercetării științifice.
Astăzi, îl susțin 57 de state membre. Principalele reguli sunt simple, dar ferme:
- interzice complet orice activitate militară (baze, teste nucleare, depozitare deșeuri radioactive)
- garantează libertatea cercetării științifice cu schimb liber de date și permite inspecții reciproce între state
- îngheață toate revendicările teritoriale – niciun stat nu poate revendica suveranitate nouă, iar cele existente (cum ar fi ale Argentinei, Australiei, României prin ratificare) rămân suspendate cât timp tratatul e în vigoare.
Tratatul acoperă toate teritoriile de la sud de paralela 60° latitudine sudică, inclusiv platformele de gheață, dar nu apele din jur. Administrează prin întâlniri anuale consultative la Buenos Aires și protocoale adiționale.
