Un supercomputer japonez a simulat modul de răspândire a COVID în încăperi. Concluzia s-ar putea dovedi crucială în această iarnă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Umiditatea aerului este crucială pentru felul în care circulă particulele virale, ceea ce înseamnă că riscul de infectare cu coronavirus crește semnificativ iarna, în încăperile închise și uscate care nu sunt ventilate corespunzător, arată o simulare realizată cu ajutorul unui supercomputer japonez, potrivit Reuters.
Cuprins:
Un supercomputer japonez a arătat că umiditatea poate avea un efect semnificativ asupra dispersiei particulelor virale, confirmând astfel riscul mare de infectare cu coronavirus în încăperile închise și uscate în timpul lunilor de iarnă.
Rezultatele cercetării sugerează că ventilarea este astfel necesară pentru prevenirea infectării și că, în lipsa acestei ventilări, folosirea umidificatoarelor poate avea un efect pozitiv, arată studiul, care a fost publicat marți de institutul de cercetări științifice Riken și de Universitatea Kobe.
Cercetătorii au folosit supercomputerul Fugaku pentru a simula felul în care particulele virale emise de oamenii infectați circulă în diverse medii.
Au aflat că o umiditate în aer mai mică de 30% are drept rezultat o cantitate dublă de particule virale, comparat cu o umiditate de 60%.
Studiul a mai arătat că vizierele nu sunt la fel de eficiente precum măștile în prevenirea răspândirii aerosolilor.
Printre concluzii se mai găsește una potrivit căreia la o masă oamenii sunt în pericol mai mare de a fi infectați de persoana care stă lângă ei decât de cea care stă față în față, de partea cealaltă a mesei.
În acest moment există deja un consens printre oamenii de știință, care spun că virusul se poate transmite prin aer, prin intermediul particulelor de salivă.
Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA și-a revizuit chiar luna aceasta recomandările pe această temă, avertizând că patogenul poate rămâne în aer timp de mai multe ore.
Cercetătorii de la Riken au mai folosit în trecut supercomputerul pentru a simula modul în care circulă particulele virale în trenuri, birouri și săli de clasă.
Simularea arătase că simpla deschidere a geamurilor în trenurile de navetiști poate crește nivelul de ventilare de două-trei ori, reducând concentrația de microbi în aer.
Lunile trecute, o echipă de cercetători a folosit analiza supercomputerului Summit, de la Laboratorul Național Oak Ridge din Tennessee, pentru a dezvolta o ipoteză nouă despre felul în care coronavirusul dereglează organismul și provoacă chiar și moartea pacienților infectați.
Pe baza acestei cercetări, experții au sugerat și noi potențiale tratamente pentru COVID, tratamente folosite deja în alte afecțiuni.
Cel mai rapid supercomputer
Fugaku s-a clasat în fruntea celui mai recent clasament al celor mai rapide computere, publicat de site-ul specializat Top500, detronând supercalculatorul american Summit, dezvoltat de IBM şi instalat în laboratorul naţional de fizică nucleară din Oak Ridge.
Viteza lui Fugaku (un alt nume al Muntelui Fuji în japoneză) este de circa 2,8 ori mai mare decât cea a lui Summit – 415,53 petaflops faţă de 148,6 petaflops. Un petaflops corespunde unui milion de miliarde de operaţii pe secundă.
Acest supercalculator își va atinge capacitatea de funcționare de 100% abia anul viitor.
Supercalculatoarele reprezintă un element esenţial al cercetării în domenii variate, precum inteligenţa artificială şi informatica cuantică, datorită puterii lor de calcul formidabile.
